Într-un gest de umilință și modestie profundă, Papa Francisc a cerut să nu fie înmormântat în tradiționala criptă papală de sub Bazilica Sfântul Petru, alături de majoritatea predecesorilor săi. În schimb, el a optat pentru un loc care i-a fost foarte drag de-a lungul pontificatului: Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma.
Această decizie este fără precedent în epoca modernă și reflectă stilul sobru și apropiat de oameni al lui Jorge Mario Bergoglio. El a cerut ca mormântul său să fie situat în apropierea icoanei favorite a Madonei, căreia i-a adus adesea flori și rugăciuni în momente cheie ale misiunii sale.
Perioada de doliu durează nouă zile, data înmormântării şi înmormântării urmând a fi hotărâtă de cardinali, relatează Reuters.
Sicriu simplu din lemn: Papa Francisc a modificat tradițiile funerare papale în 2024
Într-un alt gest simbolic, Papa Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, evitând opulența tradițională care presupunea folosirea a trei straturi de sicrie (din chiparos, plumb și stejar) pentru papii anteriori.
Modificările privind ceremonialul funerar papal au fost introduse chiar de el, în 2024, într-un document oficial care a simplificat procedurile și a pus accent pe dimensiunea spirituală și nu pe fastul vizual.
Cine a fost Papa Francisc: un pontif care a adus umanitatea mai aproape de Biserică
Născut în Argentina, la Buenos Aires, pe 17 decembrie 1936, sub numele Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost ales în fruntea Bisericii Catolice la 13 martie 2013, după demisia istorică a Papei Benedict al XVI-lea. A fost primul papă iezuit și primul papă din emisfera sudică, fapt ce a semnalat o deschidere fără precedent a Vaticanului.
De-a lungul celor 12 ani de pontificat, Papa Francisc a fost recunoscut pentru:
- Sprijinul față de refugiați și migranți;
- Promovarea incluziunii sociale și religioase;
- Apelurile neîncetate la pace în Ucraina, Siria, Gaza și alte zone de conflict;
- Dialogul ecumenic și apropierea față de Biserica Ortodoxă;
- Mesajele ecologice, inclusiv enciclica „Laudato si’”, dedicată protecției mediului.
Reacții internaționale și perioada de tranziție: ce urmează pentru Biserica Catolică după moartea lui Francisc
Papa Francisc a murit azi, 21 aprilie 2025, în a doua zi de Paște. Liderul Bisericii Catolice a încetat din viață la 88 de ani în urma unei infecții.
Suveranul Pontif fusese internat pe 14 februarie la Spitalul Gemelli din Roma, unde a fost diagnosticat cu dublă pneumonie, dar a fost externat la câteva luni după aceea și chiar a participat la slujba de la Vatican din ziua de Paște.
Moartea suveranului pontif a fost anunțată de cardinalul Farrell într-o declarație transmisă de Vatican:
„Dragi frați și surori, cu mare tristețe anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. La ora 7:35, în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui. Toată viața lui a fost dedicată serviciului Domnului și Bisericii sale.
El ne-a învățat să trăim în valorile Evangheliei, cu fidelitate, curaj și iubire unviersală, mai ales în favoarea celor mai săraci și celor mai marginalizați.
Cu o recunoștință imensă pentru exemplul său ca adevărat discipol al domnului Iisus, încredințăm spiritul Papei Francisc iubirii nemărginite și milostive a lui Dumnezeu”.
După decesul Papei Francisc, Biserica Catolică intră într-o perioadă de tranziție. În perioada de doliu, Colegiul Cardinalilor se va reuni nu doar pentru organizarea înmormântării, ci și pentru a stabili data conclavului, momentul în care va fi ales noul Suveran Pontif.
Mesaje de compasiune și solidaritate au fost transmise din toate colțurile lumii – de la lideri religioși și politici până la organizații umanitare și simpli credincioși. Moartea Papei Francisc este privită ca sfârșitul unei epoci de reformă, apropiere și empatie în interiorul Bisericii Catolice.
