În adâncurile pădurii naționale Fishlake din Utah, se află o „pădure” care ascunde un secret remarcabil. Cunoscut sub numele de Pando, acest organism gigantic nu este o simplă colecție de arbori, ci un singur organism viu, cu o vârstă estimată între 16.000 și 80.000 de ani. Acesta este cu mult mai vechi decât cele mai multe civilizații umane, având o existență care depășește chiar și vârsta piramidelor din Egipt.
Pando, cel mai mare și mai vechi organism viu de pe Pământ
Pando este o colonie uriașă de plopi tremurători (Populus tremuloides), iar ceea ce face acest organism cu adevărat extraordinar este faptul că nu se reproduce prin semințe, așa cum o fac majoritatea plantelor. În schimb, Pando se clonează pe sine, regenerându-și trunchiurile din rădăcinile sale. Aproape 50.000 de trunchiuri genetice identice formează un sistem subteran comun de rădăcini, care susține întregul organism. Acest proces de clonare continuă permite Pando să supraviețuiască de-a lungul mileniilor, păstrându-și în mod constant „blueprintul genetic” intact, scrie presa internațională.
Pando reprezintă o enigmă biologică fascinantă. Deși poate părea o pădure obișnuită, Pando nu este doar o formă de viață clasică. El funcționează aproape ca un „cod sursă” viu, reînnoindu-se prin clonare continuă. Una dintre cheile rezilienței sale este „triploidia”, o anomalie genetică prin care Pando are trei copii ale fiecărui cromozom, în loc de două. Această trăsătură biologică îi îmbunătățește dimensiunea celulelor și le conferă o rezistență sporită, permițându-i să facă față schimbărilor de mediu care au distrus alte ecosisteme.
Deși pare a fi o clonă perfectă, Pando nu este lipsit de diversitate genetică. Cercetătorii au identificat aproximativ 4.000 de mutații genetice subtile, care au apărut pe parcursul a mii de ani. Aceste mutații contribuie la adaptarea Pando la schimbările de mediu și pot explica de ce Pando a reușit să supraviețuiască în fața unor provocări ecologice majore. Descoperirea că Pando poate distribui diversitatea genetică în întregul său sistem a fost o revelație importantă, indicând o formă de adaptare mult mai sofisticată decât se credea anterior.
În ciuda robusteței sale biologice, Pando nu este invincibil. Factorii precum activitățile umane, pășunatul excesiv de către cerbi și elanuri, precum și schimbările climatice reprezintă amenințări semnificative pentru supraviețuirea acestui organism remarcabil. Conservaționiștii subliniază necesitatea protejării acestui „tesor biologic” nu doar pentru valoarea sa ecologică, ci și pentru lecțiile valoroase pe care le oferă despre evoluție, clonare și supraviețuirea pe termen lung.
CITEȘTE ȘI – Câte găuri negre sunt ascunse? Un studiu NASA oferă un răspuns mai precis