În ultimii ani asistăm la adevărate provocări pe rețelele sociale în ceea ce privește cine rezistă să nu renunțe la bradul de Crăciun, imediat după ce trec sărbătorile. Iată însă că acest brad are și el „un termen”.
Bradul de Crăciun aduce un prilej de mare sărbătoare în casele românilor, însă trebuie să știm până când îl putem păstra, fie că este vorba de cel natural, fie că este vorba de cel artificial. În fiecare an se pune aceeași întrebare. Când se „despodobește”? O veche tradiție spune că e bine să îl punem înapoi în cutie până pe 7 ianuarie, când credincioșii în sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul. După această dată se spune că aduce ghinion, așadar e bine să nu-l mai avem în locuințele noastre.
De asemenea, există și alte obiceiuri, iar majoritatea oamenilor esfac bradul imediat după Anul Nou sau și mai devreme, atunci când începe să se usuce. Potrivit romaniatv.net, în aceste momente se încheie sărbătorile de iarnă din punct de vedere religios și ar fi indicat să punem podoabele la locul lor pentru următorul Crăciun.
Așadar, bradul de Crăciun nu mai are ce căuta în casele oamenilor după ce a trecut Sfântul Ion, mai ales că acele sale încep să cadă și se usucă pentru că stă tot timpul la căldură, în interior. Acesta se poate replanta în grădină. Ca un fapt inedit, o tradiție de Anul Nou la olandezi presupune să dea foc brazilor de Crăciun.
Totuși, cei cu provocările de pe rețelele sociale nu sunt „lipsiți de realitate”. În unele zone de la noi din țară se păstrează în casă până la următoarele sărbători, cele de Paște. Asta înseamnă că podoabele se îndepărtează tocmai în primăvară.
Ce facem cu bradul de Crăciun
În altă ordine de idei, o veche tradiție populară ne amintește că este bine să spunem o rugăciune atunci când se apucăm să împodobim bradul de Crăciun. În plus, acesta se stropește cu apă sfințită imediat ce toate globurile și beteala au fost frumos aranjate, iar colindele și voia bună nu trebuie să lipsească de pe „fundal”. Tocmai de aceea atunci când îl despodobim e bine să ne gândim ce facem cu el (dacă e natural), să nu îl aruncăm la gunoi – există o mulțime de „soluții sustenabile” de salvare a bradului de Crăciun, pe care le puteți găsi pe net.
Bradul în tradițiile românilor
În antichitate, exista obiceiul de a închina un copil nou-născut la brad sau de a da un copil din “flori” sau orfan în paza unui copac bătrân. Se aduceau ofrande bradului ca unui zeu şi i se atribuiau puteri magice. Destinul copiilor se putea citi apoi în felul în care creştea bradul. Dacă era verde şi viguros, însemna că şi copilul va fi sănătos. Dacă crengile dădeau semne de uscăciune, însemna că micuţul va fi atins de boală sau de sărăcie.
Bradul – simbolul vieții la români
Dacă nu știați, bradul este arborele cu cele mai multe semnificaţii din cultura românească.
La noi, arbore simbol al vieţii devine bradul, cel care a fost perceput de ţăran pretutindeni, clădindu-şi la umbra sa o civilizaţie a lemnului care i-a dat măreţie şi impeziozitate, dobândind treptat o semnificaţie potrivită structurii sale sufleteşti“, se menţionează în lucrarea „Bradul şi simbolistica sa în arta populară românească“ de etnologul Doina David.
„Arborele în concepţia noastră populară este cel care păzeşte nemurirea, tinereţea, veşnicia, ştiinţa binelui şi a răului, gloria şi nemurirea. Arborele este imagine a cosmosului, simbol al vieţii, izvor al nemuririi, centru al lumii şi suport al universului, simbol al reînvierii vegetale şi al regenerării omului. (…) Bradul, devine astfel pentru noi poate chiar sacru, este vertical, mereu verde, nu îşi pierde coroana, nu moare şi nu reînvie, este mereu veşnic“, conchide etnologul.
Citiți și: Crăciun 2024 – Când se împodobește bradul
