Pentru prima dată în istorie, Palatul Principilor Transilvaniei devine accesibil publicului larg, începând de luni, 5 februarie, odată cu deschidea oficială a muzeului cu acelaşi nume. Vizitatorii vor putea admira o primă expoziţie care ilustrează perioadele istorice marcante, plus alte surprize.
Cum ar fi faptul că vizitatorii curioși vor fi întâmpinați de curatori virtuali. Printre aceștia se numără şi Regina Isabella, care îşi va spune povestea, alături de o serie de personaje relevante pentru diversele epoci, după cum a transmis conducerea muzeului.
Potrivit comunicatului, acestei prime părţi a expoziţiei permanente îi vor urma în scurt timp alte două, care vor aduce în prim-plan şi mai multe personaje principale: principi, principese, guvernatori şi mandataţi imperiali care au jucat un rol semnificativ în evoluţia Transilvaniei.
Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. Domeniul are 5 hectare, iar palatul 16.000 de metri pătraţi. Istoricii spun că încăperile aveau scări din marmură, candelabre de cristal şi oglinzi de Murano. Mai multe fragmente de picturi, lucrate de meşteri italieni, sunt acum restaurate. Aici aveau loc recepţii fastuoase şi nunţi ce ţineau patru zile şi patru nopţi, ca-n poveşti.
Bucatele de la petreceri erau pregătite după reţete italinești, franţuzeşti sau ungureşti, dar şi turceşti.

Palatul nu va putea fi vizitat decât în anumite condiții
Accesul în sectorul expoziţional se va face prin Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Alba Iulia, în baza unui bilet de intrare care va fi eliberat gratuit pe perioada lunii februarie.
Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei va fi deschis de marţi până duminică, între orele 9,00 şi 17,00, excepţie făcând ziua de 5 februarie, ziua inaugurării.
Sâmbătă, 3 februarie, a avut loc un eveniment de deschidere în prezenţa ministrului Culturii, Raluca Turcan. Evenimentul a debutat cu discursuri inaugurale, o vizită prin expoziţia permanentă, vizitarea etajului I al Corpului „E” al Palatului Principilor şi un microrecital la pian Vladimir Gligan, în Sala Dietei.
Proiectul de reconstrucție a palatului a fost complex
În urmă cu un an, municipalitatea a recepţionat lucrările la corpul E al palatului, care au durat cinci ani.
Proiectul, unul complex, ce a presupus lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare şi expoziţionale, avea asigurată o finanţare cu fonduri europene de 98% din valoarea totală. În urma actualizării în mai multe rânduri a devizului, proiectul are cheltuieli neeligibile majorate de la 600.000 de lei la peste 6 milioane de lei.
Valoarea contractului încheiat cu firma care a câştigat licitaţia a fost de peste 16 milioane de lei, iar în urma actualizării investiţiei s-a ajuns la cheltuieli de peste 27,5 milioane de lei.
Palatul se află din 2009 în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.
Palatul a fost modificat și extins
Fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII.
Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul. Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole.

Citiți și: