La orizont se întrevede pacea, pentru că Rusia și SUA au convenit că este cazul să înceapă negocierile pentru revenirea la normalitate. Însă marele perdant se numește Ucraina, căci după terminarea negocierilor și semnarea tratatului de pace, cu siguranță va fi o țară mai mică și distrusă din toate punctele de vedere. Problema care se pune acum este cât de rău va fi pentru Ucraina.
Un principiu spune clar că negocierile de pace dintre două părți vor fi în avantajul celui care a câștigat sau este pe cale să câștige. Ori în acest moment Rusia se află într-o ofensivă neîntreruptă de câteva luni și câștigă constant noi teritorii. Ce motiv strategic, ce interes ar avea Rusia să întrerupă acest șir de mici victorii zilnice și săptămânale? Aparent niciunul, căci pacea înseamnă oprirea înaintării. Și atunci pretențiile Rusiei vor fi mai mari, pentru că ea se află în acest moment al conflictului în avantaj.
După primele contacte, schimburi de informații și început de negocieri, SUA, Rusia și Ucraina știu că pacea va însemna minimum două lucruri: Ucraina nu va deveni membră NATO și Ucraina va fi o țară mai mică. Cea de-a doua condiție doare rău, pentru că nimeni nu știe cât de mari sunt pretențiile teritoriale ale Rusiei și cum se vor concretiza ele. De fapt, se cam știe că Rusia își dorește ca cele patru regiuni anexate prin referendumul de fațadă organizat în urmă cu doi ani să intre în integralitate în componența Rusiei. Numai că în aceste momente, regiunile Kherson și Zaporojie au capitalele de partea ucraineană a frontului! Adică pretențiile Rusiei sunt și asupra unor teritorii pe care încă nu le-a cucerit.
Problema cea mai spinoasă este că Rusia înaintează încet, dar sigur și trecerea timpului este evident în defavoarea Ucrainei. În fiecare săptămână Ucraina mai pierde câteva sate și comune. Dar de acum două zile, Ucraina își pierde și singura monedă de schimb pe care o putea avea în negocierile pentru pace: teritoriul cucerit de armata ucraineană în regiunea Kursk, din Rusia. După o operațiune demnă de filmele hollywoodiene, armata rusă a destabilizat complet armata ucraineană, reușind să ia mii de prizonieri de război și tehnică militară neatinsă, fiind publicate imagini inclusiv cu un tanc Abrams condus de soldații ruși.
Mai sunt patru-cinci mici sătuce de lângă graniță și orașul Sudja, în interiorul căruia deja au intrat rușii și se dau lupte grele. Probabil că în câteva zile, teritoriul Rusiei va fi complet „curățat” și securizat de forțele armate ruse. Problema care se pune acum este dacă rușii vor continua înaintarea și peste graniță, adică dacă o să intre în Ucraina într-o cu totul altă regiune decât cele patru asupra cărora deja au emis pretenții publice. Indiferent de ceea ce se va întâmpla, atacul început de armata ucraineană în luna august 2024 se va termina cu înfrângerea ei și respingerea peste graniță în martie 2025.
Situația din teren este în continuare în defavoarea Ucrainei, cu tot sprijinul militar pe care îl acordă SUA și statele europene. Anul 2025 se anunța mult mai greu pe linia frontului, pentru că economia Rusiei, trecută pe modul „război” pur și simplu a anunțat niște cifre absolut de coșmar. Anul trecut a folosit 40.000 de rachete pe care le-a trimis pe teritoriul Ucrainei, însă în anul 2025 Rusia va crește producția acestora la 70.000. Ajutorul american și ajutorul european nu vor putea ține pasul cu producția rusească de război, oricât de frumoase ar fi vorbele liderilor europeni și indiferent de sumele de bani alocate pentru Ucraina.
Singura soluție pentru a evita dimensiunile apocaliptice ale dezastrului este pacea. Cu cât mai repede, cu atât mai înspre binele Ucrainei. Numai că negocierile, oricât de optimiști am fi, sunt de genul celor duse între învinși și învingători. Ucraina va sta la masă alături de SUA, dar din postura celui învins. Rusia, în mod evident, va plusa și va avea pretenții mult mai mari decât ar fi avut în urmă cu un an, iar pretențiile vor depăși granițele strict ale Ucrainei.
Garanțiile pe care le vor solicita pentru o pace durabilă vor viza bazele NATO, care nu au nici o legătură cu teritoriul ucrainean sau cu guvernul de la Kiev. Ceea ce înseamnă că, de fapt, marele învins din acest război este SUA, oricât de mult ar vrea Trump să pozeze în salvator și drept marele lider care și-a impus punctul de vedere. În fapt, Trump trebuie să repare toate prostiile făcute de administrația democrată, dar nu va recunoaște niciodată că operațiunea sa din Ucraina a fost un eșec. În realitate, Ucraina a căzut între interesele a două mari puteri și a plătit scump ambițiile lui Zelenski, care a crezut că se poate lua la trântă cu Rusia. Bine măcar că pacea va însemna oprirea malaxorului de vieți omenești pentru poporul ucrainean.
Apropo, în ecuația păcii statele europene nu există.
