Capitala României este sărbătorită pe data de 20 septembrie, cu activități culturale, spectacole și expoziții de artă. Este vorba desprte 564 de ani de existență a Bucureștiului!
Orașul București își datorează începuturile, ca multe alte așezări urbane din Țara Românească, unei curți locale fortificate, dar și a așezării dezvoltate în apropiere. Prima dată, această curte aflată pe malul râului Dâmbovița, apare în izvoare sub denumirea de “cetatea Dâmboviței”…
Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.
Deși legenda ciobanului Bucur este foarte cunoscută și privită ca având un dram de adevăr, numele de București provine de la un sat din vecinătatea cetății Dâmbovița, mai precis cel aflat la est de cetatea fortificată în a doua jumătate a secolului XIV. București era satul ce deservea cu produse așezările din jur.
Prima atestare documentară a Bucureștiului
Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori. Orașul s-a aflat într-o continuă dezvoltare până în zilele noastreși s-a întins și pe malul drept al Dâmboviței.
În a două jumătate a secolului al XVII-lea balanța inclină în favoarea Bucureștiului
În cursul veacului al XV-lea, a existat o alternanță între București și Târgoviște, Țara Românească având capitala când într-una, când în cealaltă dintre cetăți, după voința domnului în scaun. Numai în a două jumătate a secolului al XVII-lea balanța inclină în favoarea Bucureștilor.
Astfel, abia la două secole după prima sa atestare documentară, în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica (1659-1660), Bucureștiul devine capitala Tării Românești. La baza acestei alegeri au stat criterii politico-militare. Spre pildă, reședința din orașul de pe Dâmbovița era ușor de supravegheat de către garnizoana otomană aflată la Giurgiu.
Trupele otomane puteau ajunge mai ușor la București decât la Târgoviște, pentru a-l mazili pe domnul Țării Românești. Așa cum avea să se întâmple, în 1714, cu Constantin Brâncoveanu…
Încurcate sunt căile Bucureștiului și multe ne dezvăluie și ne va dezvălui pe parcurs istoria orașului.
