Potrivit unui raport al ONU, datoria publică globală a atins în 2022 un nivel-record de 92.000 de miliarde de dolari, pe măsură ce guvernele s-au împrumutat pentru a contracara crizele, precum pandemia de Covid-19, transmite Reuters.
Această povară a fost resimţită acut mai ales în ţările în curs de dezvoltare, arată datele publicate de Naţiunile Unite.
Datoria publică globală este o povară pentru țările în curs de dezvoltare
Datoria internă şi cea externă la nivel mondial au crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii, depăşind rata creşterii economice. De asemenea, produsul intern brut s-a triplat doar din 2002, potrivit raportului publicat, miercuri, de ONU, cu puțin timp înaintea reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20 (14-18 iulie).
„Pieţele pot părea că nu suferă încă, însă oamenii o fac. Unele dintre cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între a-şi plăti datoria sau a-şi servi oamenii”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Ţările în curs de dezvoltare datorează aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% este reprezentată de China, India şi Brazilia. Cincizeci şi nouă de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un raport datorie/PIB de peste 60%, un prag care indică niveluri ridicate ale datoriei.
„Datoria s-a transformat într-o povară substanţială pentru ţările în curs de dezvoltare din cauza accesului limitat la finanţare, a costurilor în creştere ale împrumuturilor, a devalorizării monedei şi a creşterii lente”, se mai precizează în raportul ONU.
Mai mult, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare al ţărilor în curs de dezvoltare să fie atât inadecvat, cât şi costisitor. Reprezentanții ONU arată că plăţile nete ale datoriilor cu dobânzi depăşesc 10% din venituri pentru 50 de economii emergente din întreaga lume.
„În Africa, suma cheltuită pentru plăţile dobânzilor este mai mare decât cheltuielile pentru educaţie sau pentru sănătate. Ţările se află într-o situație ingrată de a alege între a-şi achita datoriile și a-şi servi oamenii”, se mai precizează în raportul ONU. 3,3 miliarde de oameni trăiesc în ţări care cheltuie mai mult pentru plata datoriilor decât pentru sănătate sau educaţie.
Se impune un mecanism de rezolvare a datoriilor
Creditorii privaţi, cum ar fi deţinătorii de obligaţiuni şi băncile, reprezintă 62% din datoria publică externă totală a ţărilor în curs de dezvoltare.
În Africa, această participare a creditorilor a crescut de la 30% în 2010, la 44% în 2021, în timp ce America Latină are cea mai mare pondere de creditori privaţi care deţin datorii publice externe pentru orice regiune (74%).
Creditorii multilaterali ar trebui să-şi extindă finanţarea, cu măsuri precum suspendarea temporară a suprataxelor din Fondul Monetar Internaţional (FMI) – comisioane percepute debitorilor care folosesc în mod extensiv liniile de credit – şi acces sporit la finanţare pentru ţările aflate în dificultate, mai precizează ONU.
De asemenea, este nevoie de un mecanism de rezolvare a datoriilor „pentru a aborda progresul lent al Cadrului comun G20”, spun autorii raportului, fără a oferi alte detalii despre cum ar trebui să funcţioneze acest mecanism.
Cadrul de tratare a datoriilor a fost adoptat de Grupul celor 20 de economii majore şi creditori oficiali în octombrie 2020. Acesta îşi propune să includă membri care nu fac parte din Clubul de la Paris, cum ar fi China, în reducerea datoriilor.
