Blocaj la reuniunea anuală a OMS, de la Geneva: controversatul tratat pandemic care ar fi urmat să dea mai multă putere organizației în gestionarea pandemiilor nu a fost semnat. Tedros e dezamăgit…
27 mai, ziua care ar putea schimba lumea – așa a fost numită în mass media ziua de ieri. Două duzini de guvernatori republicani, aproape jumătate din totalul guvernatorilor americani. nu doresc ca Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să capete dreptul de a lua deciziile în cazul unei noi pandemii globale. Aceasta potrivit unei scrisori pe care au trimis-o președintelui Biden în această săptămână, relatează Fox News. Tratatul urma să fie semnat în cadrul unei reuniuni a OMS care a început luni.Controversatul tratat a fost însă respins.
Nu vă puteți închipui dezamăgirea lui Tedros…„Tratatul pandemic clocit de OMS, CE și WEF de doi ani a eșuat. Slavă Domnului! Era o cauză gravă de alunecare în totalitarism, sub conducerea unora ca Tedros, bilgheiț & Ursula.”, a afirmat avocatul Gheorghe Piperea. „Încă o teorie a conspirației s-a dovedit fapt real. Dacă nu ar fi fost conspirație, nu ar fi existat suspiciuni sau rețineri ale statelor de a semna tratatul. Dar a fost. Sper că majoritatea celor care nu s-au lăsat duși după fenta acestei uneltiri să se retragă din OMS”, a mai spus Gheorghe Piperea.
Negociatorii nu au reuşit să ajungă la un consens asupra unor subiecte sensibile, cum ar fi distribuirea medicamentelor, a materialelor de protecţie sanitară şi a vaccinurilor în cazul unor viitoare pandemii. Tedros Adhanom Ghebreyesus, secretarul general al OMS: „Cu toţii ne-am fi dorit să putem ajunge la un consens la timp, astfel încât la actuala reuniune să trecem de linia de finiş. Dar sunt încrezător că veţi reuşi. Dacă există voinţă, se găsesc soluţii. Ştiu că vă doriţi îndeplinirea acestui obiectiv”…
OMS putea deveni practic un Guvern Mondial
“Ceea ce contează acum este ce învățăm din această experiență și cum putem reseta lucrurile, recalibra, identifica principalele provocări și să mergem mai departe. Aceasta este ceea ce conteaza”, a afirmat șeful OMS, ex-marxistul Tedros Adhanom Ghebreyesus. Deci, momentan înfrântă OMS? Potrivit unora dintre analiști, să sperăm că definitiv.
Un proiect final de tratat a fost programat pentru a fi prezentat la Adunarea Mondială a Sănătății de săptămâna viitoare, reuniunea anuală a miniștrilor sănătății de la Geneva, care se încheie pe 1 iunie. “Acesta nu este un eșec”, a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, la Geneva, după încheierea negocierilor. “Vom încerca totul – crezând că orice este posibil – și vom face ca acest lucru să se întâmple, deoarece lumea are încă nevoie de un tratat privind pandemia”, a adăugat el.
Tratatul încălca grav suveranitatea statelor membre, OMS devenind practic un Guvern Mondial, iar Marea Britanie s-a opus fățiș acestui aspect. Londra a declarat că va fi de acord cu tratatul doar dacă “aderă la interesul național și suveranitatea britanică”.
Guvernatorii. Ron DeSantis din Florida, Kay Ivey din Alabama, Mike Dunleavy din Alaska, Eric Holcomb din Indiana, Kristi Noem din Dakota de Sud, Bill Lee din Tennessee, Jim Justice din Virginia de Vest și guvernatorul Kim Reynolds din Iowa se numără printre cei care au semnat scrisoarea. Guvernatorii din Texas, Georgia, Idaho, Kentucky, Louisiana, Mississippi, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, Dakota de Nord, Oklahoma, Carolina de Sud, Utah, Virginia și Wyoming au semnat, de asemenea, scrisoarea.
Tratatul pandemic propus de OMS ar schimba radical ceva anume
În scrisoare se mai spune că Tratatul pandemic propus de OMS ar schimba radical modul în care guvernatorii pot răspunde la urgențele sanitare din statele lor.
La începutul acestei luni, senatorul Ron Johnson, republican din Wisconsin, a condus întreaga conferință republicană a Senatului, cerându-i președintelui Biden să respingă acordurile care ar extinde autoritatea OMS în cazul unei pandemii globale.
Adunarea Mondială a Sănătății (WHA) se desfășoară în perioada 27 mai – 1 iunie. WHA este organul decizional al OMS, care se reunește anual pentru a stabili obiective și a elabora politici între cele 194 de state membre.
În timp ce administrația Biden s-a angajat să îmbunătățească coordonarea globală pentru a combate pandemiile, a criticat, de asemenea, unele elemente ale potențialului tratat al OMS. Mai exact, oficialii au turnat apă rece pe acordurile care nu protejează suficient de mult brevetele companiilor farmaceutice, după cum relata Politico în ianuarie. Casa Albă și OMS nu au oferit imediat comentarii pentru Fox News Digital.
UE susține puternic Tratatul pandemic, poziția Consiliului European fiind aceea că „O convenție, un acord sau un alt instrument internațional este obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul dreptului internațional. Un acord privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie adoptat în cadrul OMS ar permite țărilor din întreaga lume să consolideze capacitățile și reziliența la nivel național, regional și mondial în raport cu viitoarele pandemii”. Ideea unui asemenea acord a stîrnit dezbateri planetare furtunoase, atât în rîndul juriștilor și al politicienilor, cât și al cetățenilor, petiții publice lansate în întreaga lume, inclusiv în România, împotriva Tratatului adunând milioane de semnături.
Ce prevede tratatul OMS. Câteva „detalii”
Punctul central al acordului era crearea unui „sistem multilateral de acces şi de împărţire a beneficiilor pentru agenţii patogeni cu potenţial pandemic” (PABS), coordonat de OMS. A fost punctul cel mai dificil din cadrul negocierilor, întrucât ţările în curs de dezvoltare nu doresc să partajeze agenţii lor patogeni fără a primi în schimb garanţia că vor primi vaccinuri şi alte produse din domeniul sănătăţii.
Statele membre s-au pus în mare parte de acord pentru a-şi lua angajamentul de a partaja rapid datele despre patogenii cu potenţial pandemic şi de a împărţi într-o manieră echitabilă vaccinurile şi alte produse medicale ce decurg din accesul la aceste informaţii. Dar mai rămâneau câteva detalii de reglat, mai ales de a şti dacă firmele farmaceutice vor trebui să cedeze în regim de gratuitate 10% din producţia lor către OMS, pentru a vaccina, de exemplu, angajaţii din sectorul sănătăţii aflaţi în prima linie de luptă împotriva pandemiilor. Alte 10 procente suplimentare ar fi distribuite către OMS la preţuri egale cu costurile de producţie.
Proiectul prevedea ca ţările să ia măsuri pentru a consolida progresiv capacităţile de prevenire şi de supraveghere a pandemiilor. Ele ar fi trebuit să elaboreze, să consolideze şi să implementeze planuri naţionale complete de prevenire a pandemiilor. Acestea urmau să includă vaccinarea sistematică, gestionarea riscurilor biologice în laboratoare şi prevenirea rezistenţei la medicamente antimicrobiene. Această secţiune a fost în mare parte acceptată, dar se aştepta aprobarea finală din partea ţărilor.
Statele au dezbătut, de asemenea, oportunitatea şi maniera de a extinde dimensiunea acordului pentru a include supravegherea sănătăţii animalelor şi a mediului înconjurător în scopul de a detecta riscurile pandemice. Însă reprezentanţii unor ţări se tem că o astfel de măsură ar depăşi aria de competenţă a OMS.
Finanţare? Desigur…
Acordul implică numeroase angajamente pentru state, însă ţărilor sărace le lipsesc resursele necesare pentru a implementa nivelurile occidentale de pregătire pentru pandemii şi de supraveghere a agenţilor patogeni. La rândul lor, ţările dezvoltate ezită să plătească factura în locul ţărilor sărace dacă nu primesc în schimb angajamente concrete din partea acestora. În stadiul discutat al proiectului, statele ar fi trebuit să accepte să menţină sau chiar să crească finanţarea naţională pentru prevenire, pregătire şi reacţie la pandemii.
Ele ar fi trebuit, de asemenea, să mobilizeze fonduri suplimentare pentru a le ajuta în special pe ţările în curs de dezvoltare să implementeze acordul, prin intermediul unor subvenţii şi împrumuturi acordate în condiţii favorabile. Acordul urmărea şi implementarea unei reţele globale de lanţuri de aprovizionare şi de logistică, pentru a îmbunătăţi un acces echitabil, rapid şi cu preţuri abordabile la produse medicale, pentru a evita, de exemplu, noi penurii de măşti sanitare.
În caz de pandemie, ţările ar fi trebuit să acorde prioritate partajării produselor lor de sănătate prin intermediul acestei reţele. Ele ar fi trebuit, de asemenea, să evite o stocare a produselor medicale asociate cu pandemia care să depăşească în mod inutil cantităţile necesare şi să reducă risipa pentru aceste produse. Elveţia, de exemplu, a distrus mai multe vaccinuri anti-Covid-19 decât numărul dozelor pe care le-a administrat.
Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat de mai multe ori că negocierile au fost supuse unui val fără precedent de dezinformare, mai ales cu privire la aspectele pe care acordul le-ar permite să fie implementate de către OMS.
Proiectul de acord stipula că niciuna dintre dispoziţiile sale nu va fi interpretată ca şi cum i-ar oferi Secretariatului OMS, inclusiv directorului său general, „puterea de a orienta, de a ordona, de a modifica sau de a prescrie în orice manieră legile sau politicile naţionale”. De asemenea, tratatul nu ar fi trebuit să îi permită OMS „să prescrie sau să impună în orice manieră părţilor semnatare să adopte măsuri specifice, precum interzicerea sau acceptarea călătorilor, instaurarea obligativităţii de vaccinare sau a unor măsuri terapeutice şi de diagnosticare sau punerea în aplicare a unor măsuri de lockdown”…
Citiți și: Simte-te bine în corpul tău! OMS demontează „mitul”
