Fructul tehnologiei, de ultimă oră aplicată lumii vii, Organismele Modificate Genetic (OMG) trezesc în continuare fascinație și/sau temeri în opinia publică, care uneori își găsesc expresie în discursuri sau comportamente pasionale. În special, se pune problema utilității lor și a riscurilor potențiale ale acestora.
Există beneficii pentru OMG-urile?
Dacă dezvoltarea OMG-urilor este motivată în esență de considerente economice în ceea ce privește costurile de producție, se pot recunoaște un anumit număr de alte avantaje: competitivitatea tehnologică, dezvoltarea economică, îmbunătățirea randamentelor țărilor în curs de dezvoltare și… salvgardarea mediului. Acest ultim interes, discutabil pentru unii, este invocat de alții în măsura în care OMG-urile pot contribui la satisfacerea nevoilor de producție generate de creșterea foarte semnificativă a populației mondiale, păstrând în același timp solurile exploatabile, resursele naturale și reducerea utilizării pesticidelor sau substanțelor poluante.
- O plantă OMG poate fi mai rezistentă:
– insecte: bumbacul transgenic produce o toxină din Bacillus thuringiensis capabilă să se lege de receptorii din intestinul insectelor parazitare de bumbac, Heliothus zea. Toxina perturbă digestia larvelor, care nu se mai hrănesc și mor. Acest proces este folosit și pentru roșii, cartofi și porumb.
– virusuri: virusul plum pox (ppv) este responsabil de o boala a copacilor, transmisa de afide. Fructele sunt necomestibile, pătate, deformate și cad înainte de maturitate. S-a obţinut o transgenă care determină celulele plantei să producă o proteină a peretelui virusului, a cărei acumulare împiedică multiplicarea virusului.
- O plantă OMG se poate adapta unui climat:
– prin adaptarea la temperaturi ridicate: anumite așa-numitele „proteine de șoc termic” (HSP) protejează celulele de efectele toxice ale altor proteine denaturate de căldură. Celulele transgenice capabile să le sintetizeze dau, de exemplu, OMG-ului un prag de toleranță termică mai mare de 2 până la 4°C.
– prin adaptarea la inghet: rezistenta la frig este dependenta genetic de interventia, printre alti factori, a nivelului de zahar, proteine solubile sau prolina(aminoacid neesential). Unele plante transgenice care contin aceste substanțe se adaptează la temperaturi scăzute.
- O plantă OMG poate avea mai puține calorii:
Anumite culturi de câmp modificate genetic precum tutunul, porumbul, cartofii sau sfecla pot produce fructoza. Aceste molecule, precum inulina, pot fi fibre alimentare sau pot forma emulsii stabile cu apă care înlocuiesc lipidele din anumite alimente. Ele contribuie astfel la reducerea aportului de colesterol.
- O plantă OMG se poate maturiza mai lent, dar…:
… deși roșiile transgenice dezvoltate în anii 1990 au avut o longevitate mai mare, soiul ales a fost de proastă calitate și fără gust și, prin urmare, a fost abandonat.
Multe soiuri naturale sunt, de asemenea, redescoperite pentru gustul sau proprietățile lor de conservare.

De ce să vă temeți de utilizarea Organismele Modificate Genetic?
Utilizarea OMG-urilor de către industria alimentară, care a fost implementată rapid în SUA, fără restricții speciale, a făcut obiectul unor reticențe în Europa din decembrie 1996, în special din partea Austriei și Franței, cu o cerere de etichetare, evaluare și supraveghere a riscului. Temerile exprimate sunt în esență ecologice și legate de sănătate.
- Temerile ecologice, la care nu se poate răspunde în prezent, includ:
– acordarea unui caracter selectiv plantei transgenice cu riscul ca aceasta să devină dominantă,
– apariția rezistenței prădătorilor la proteinele transgenice menite să le distrugă,
– posibilitatea transferului incontrolabil al genei pe cale sexuală către alte soiuri sau soiuri ale plantei sau către specii sălbatice,
– inducerea rezistenţei la erbicide,
– posibilitatea colonizării, de către paraziți evacuați, a speciilor naturale care nu posedă proteina transgenică protectoare.
- Temerile de sănătate nu sunt de natură biologică în măsura în care transgena unui OMG ingerat nu poate fi transmisă consumatorului, ci mai mult se referă la potențialele efecte toxice ale erbicidelor absorbite în cantități semnificative de plantele rezistente la aceste produse chimice. O acumulare a substanțelor chimice utilizate este posibilă de-a lungul lanțului alimentar cu efecte necunoscute pentru oameni pe termen lung.
În plus, funcția dobândită de planta transgenică poate accentua însăși nocivitatea substanțelor la care este expusă; astfel degradarea unui erbicid poate duce la producerea de derivaţi toxici. Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica importanța acestor fenomene.
Aceste ingrijorari au dat naștere, în diferite țări europene, la un val de iritare și/sau respingere a utilizării OMG-urilor de către industria agroalimentară. Acestuia i-au fost consacrate mai multe texte legislative și au fost elaborate diverse măsuri care asigură trasabilitatea și securitatea. Numeroase controale urmăresc eliminarea potențiala de toxicitate a proteinelor exprimate și controlul diseminării genelor. Comitetul permanent pentru produse alimentare precizează condițiile de utilizare și etichetare.
Dr. ing. Daniel BOTANOIU
CITIȚI ȘI: Legislația europeană în domeniul inteligentei artificiale (oficiuldestiri.ro)