Am avut parte de o seară memorabilă la Muzeul Național de Artă al României, acolo unde, în cadrul proiectului “Întâlnire la Muzeu” am avut ocazia să o ascult pe doamna Ana Blandiana.
Evenimentul face parte din seria activităților desfășurate în zilele când spațiile expoziționale sunt închise. Moderatorul acestei întâlniri a fost Directorul General al MNAR, Călin Stegerean, iar discuția a pornit de la volumul recent lansat de Ana Blandiana, „Mai-mult-ca-trecutul”.
Acesta cuprinde jurnalul autoarei din perioada august 1988 – decembrie 1989, perioadă în care Ana Blandiana fusese supusă unei serii de restricții din partea autorităților statului. Cauza acestor restricții și elementul care a dat contur serii, a fost povestea “Motanului Arpagic”, care, apărut într-o carte pentru copii, a făcut obiectul controverselor politice. Autoritățile comuniste au înțeles că autoarea făcea referire la Nicolae Ceaușescu și îl satiriza prin intermediul poemului dedicat acestui motan.
“Nu consideraţi că am făcut un act de curaj, cel mult se poate considera că am făcut un act de iresponsabilitate. Această poveste cu Arpagic este importantă nu pentru că am scris eu o poezie în care făceam băşcălie de Ceauşescu, ci pentru că reacţia publică a fost uluitoare. Cartea a dispărut din librării în câteva ore. Lui Ceauşescu, căruia mereu i se schimbă numele, i s-a spus Arpagic.”, spune Ana Blandiana.
Versurile din poezia “Vedeta de pe strada mea” par dedicate unei povești pentru copii la o primă vedere, însă, dacă trecem de substratul exterior, înțelegem cu ușurință trimiterile politice:
“Cine este acest personaj,
Pe care-mi permit
Să-l numesc cel mai vestit
Motan din oraș.
Căruia i
S-au scris poezii,
Și i s-au făcut portrete,
Așa cum se obișnuiește printre vedete.
[…]
Ei bine, după toate aceste succese
de necontestat,
Și de necrezut,
Arpagic, cum era și de așteptat,
S-a cam încrezut.”
Scriitoarea ne-a vorbit cu zâmbetul pe buze, plină de energie, despre volumul pe care l-a lansat recent. Și a mărturisit că în prezent lucrează la o nouă carte de poezii care va apărea, cel mai probabil, anul viitor.
