O nouă criză financiară majoră, la nivel internațional, este temerea exprimată de mai mulți analiști financiari pe tot parcursul lui 2024. Toată lumea a stat cu ochii pe băncile din Statele Unite sau din Europa care nu au mai putut să se țină pe linia de plutire. Când lucrurile păreau a se mai fi liniștit, finalul de an aduce semnale că băncile centrale se pregătesc pentru tot ce e mai rău.
O nouă criză financiară majoră – Anunț din partea Băncii Angliei
Banca Angliei – BOE a anunțat că va lansa, o dată cu începutul lui 2025, o facilitate REPO (repurchase agreement) prin care să asigure linii de lichiditate instituțiilor financiare aflate în dificultate.
În cazul operațiunilor repo, băncile centrale cumpără de la băncile comerciale active eligibile pentru a injecta lichiditate în sistemul bancar, în schimbul unei dobânzi.
Dave Ramsden, viceguvernatorul BOE, a declarat că decizia de a crea noile linii de lichiditate pentru instituțiile comerciale din sistemul financiar reflectă schimbările aduse structurii piețelor începând cu criza financiară din 2008.
De asemenea, se urmărește atenuarea efectelor negative lăsate asupra piețelor financiare de ”mini bugetul” din 2022, mai exact de criza declanșată de fostul premier britanic Liz Truss, când fondurile de investiții bazate pe pasive aveau nevoie cu disperare de numerar pentru a face față apelurilor în marjă.
Până acum, doar băncile reglementate au avut acces la bilanțul BOE, care a oferit sprijin financiar doar celor care respectă reguli foarte stricte privind indicatorii de siguranță.
Noua facilitate REPO ia însă în calcul să acorde sprijin financiar inclusiv pentru companii de asigurări, asigurători de viață, fonduri de pensii, fonduri de investiții cu grad de risc scăzut sau, din contră, fonduri speculative, dar va fi folosită doar în momente de stres extrem.
Banca Angliei încearcă în acest mod să prevină o criză financiară mai amplă care ar putea să cuprindă economia, a declarat viceguvernatorul Dave Ramsden, potrivit Bloomberg.
Facilitatea va funcționa ca un mijloc de sprijin pentru piața dolarilor, care se află în centrul tuturor piețelor financiare din Regatul Unit, având în vedere dimensiunea și interconexiunea sa.
O nouă criză financiară majoră și secretomania factorilor de decizie
Aspectul care a atras atenția analiștilor financiari și critici aspre ale opiniei publice din Marea Britanie este însă legat de faptul că instituțiile financiare care vor primi sprijin de la Banca Angliei vor fi ținute ”la secret”.
Beneficiarii liniilor de finanțare, care utilizează până la urmă bani publici, nu vor fi dezvăluiți publicului larg. Cei care critică inițiativa BOE amintesc de companiile financiare, bănci și asigurători, care au primit sprijin financiar masiv din partea guvernelor în timpul marii crize financiare din 2008, cu motivarea că sunt ”prea mari pentru a fi lăsate să cadă”, pentru ca managerii de top ai acestor companii să plece ulterior în vacanțe foarte scumpe.
BOE a acceptat însă pretențiile așa-numitelor ”bănci din umbră”, conform cărora ”dezvăluirea prea multor informații ar putea crea stigmatizare” cu privire la utilizarea instrumentului de salvare, care ar submina orice efort de salvare și ar risca să creeze mai multă instabilitate financiară, a explicat decizia Dave Ramsden, potrivit Bloomberg.
Există voci în rândul analiștilor care arată că această secretomanie ar putea face mai mult rău, pentru că ar scădea încrederea investitorilor și a publicului în gradul de siguranță al jucătorilor din piață, în condițiile în care încrederea este vitală pentru buna funcționare a sistemului financiar.
Au existat în istorie, la nivel mondial, cazuri de bănci care s-au prăbușit doar în urma unui zvon, care i-a făcut pe deponenți să își retragă masiv banii și să arunce astfel instituția financiară într-o groapă de lichiditate din care nu a mai putut ieși.
În România, BNR pregătește rezistența
În România, Banca Națională a emis în această săptămână un comunicat cel puțin la fel de secretos, în care anunță că: ”În data de 30 septembrie 2024, Consiliul de administrație al BNR a aprobat Regulamentul intern privind cadrul general de acordare de lichiditate în situații de urgență.
Operațiunea de acordare de lichiditate în situații de urgență (ELA, emergency liquidity assistance) reprezintă un mecanism prin care banca centrală furnizează lichiditate unei instituții de credit sau unui grup de instituții de credit eligibile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operațiune să fie parte componentă a politicii monetare.
Regulamentul definește cadrul general pentru furnizarea de lichiditate în situații de urgență de către Banca Națională a României, respectiv condițiile de acordare, activele acceptate drept garanții, documentația aferentă și obligațiile instituției de credit pe durata acestei operațiuni”.
Condițiile în care vor fi acordate aceste ajutoare nu au fost însă dezvăluite publicului larg.
Dar de ce se tem băncile centrale că instituțiile financiare – bănci, companii de asigurări, fonduri mutuale – ar putea avea în viitorul apropiat probleme cu lichiditatea, în ciuda regulilor de solvabilitate înăsprite în ultimii ani?
Datoriile suverane, greu de refinanțat
În perioada ianuarie-septembrie 2024, datoria globală a atins un nou record, crescând cu peste 12 trilioane de dolari, până la un maxim al tuturor timpurilor de 322,9 trilioane de dolari americani.
În ultimii 20 de ani, datoria globală s-a triplat, ajungând ca în acest moment să reprezinte 326% din PIB-ul global.
Altfel spus, datoria globală este de peste trei ori mai mare decât economia lumii. Raportul datorie globală/PIB global a scăzut totuși cu 30%, față de 2021, dar este peste nivelul consemnat în 2019.
Iar deficitele guvernamentale mari sugerează că datoria suverană mondială ar putea creşte cu o treime până în 2028, apropiindu-se de 130 trilioane de dolari, arată un raport publicat recent de Institutul Internațional pentru Finanțe.
Potrivit sursei citate, datoria piețelor emergente se apropie de un nivel record de 105 trilioane de dolari, echivalentul a 245% din PIB.
Iar costurile cu serviciul datoriei au crescut peste tot, cel mai rapid ritm de creștere fiind înregistrat în lumea dezvoltată.
Cel mai stringent aspect al acestui grad uriaș de îndatorare îl reprezintă însă faptul că scadențele pentru rambursare se apropie cu pași repezi, anii 2025 și 2026 reprezentând borne foarte importante, mai ales pe piețele emergente.
O creștere a volatilității, deloc improbabilă în actualul context geopolitic marcat de uriașe tensiuni între marile puteri și conflicte armate în derulare, precum și de politicile anunțate de Donald Trump, ale cărui taxe vamale ar putea afecta serios comerțul global, ar putea face unele state vulnerabile la o modificare bruscă a sentimentului investitorilor, ceea ce scoate la lumină riscul unor crize de lichiditate.
Zidul de netrecut al datoriilor
Există de altfel numeroase semnale ale specialiștilor că nu doar datoriile suverane sunt puse sub presiune de nivelul ridicat al dobânzilor, ci și în sectorul privat sunt forțate limitele sustenabilității credite contractate, iar multe companii se pot confrunta în 2025 cu un ”wall of debt” – un zid de netrecut al datoriilor.
”Vedem un zid al datoriilor care se apropie de scadențe substanțiale în 2025”, avertiza încă de la începutul acestui an Xavier Durand, CEO Coface, unul din liderii globali în asigurarea creditului comercial pentru afaceri.
Companiile s-au finanțat ieftin de ani de zile, pe fondul dobânzilor reduse. Dar condițiile de cost și volumele de finanțare au devenit din ce în ce mai nefavorabile în ultimii ani, când băncile centrale au scumpit puternic costurile finanțării, în lupta cu inflația.
Mai mult decât atât: multe companii au beneficiat la nivel internațional de sprijin guvernamental în timpul crizelor recente, dar nu au profitat de oportunitate pentru a-și revizui modelul de afaceri, rămânând cu un grad mare de îndatorare care le împiedică să își ramburseze datoriile doar cu fluxul de numerar.
Aproximativ două treimi din împrumuturile garantate cu garanții de stat erau încă restante la începutul lui 2024, dar se așteaptă ca în 2025 multe din așa-numitele companii ”zombie” să nu mai reușească să își refinanțeze datoriile.
Eșecul debitorilor, fie că vorbim despre guverne sau companii private, de a-și rambursa datoriile la timp, dacă se va petrece mai degrabă ca o regulă decât ca o excepție, este teama băncilor centrale că ar putea atrage instituțiilor financiare mari probleme de lichiditate, care să declanșeze o nouă criză financiară majoră.
