De la 1 ianuarie 2025, reciclarea deșeurilor textile devine obligatorie în toate țările UE, conform unei directive europene implementate prin OUG 92/2021. Deși are timp, asemenea tuturor celorlalte state ale Uniunii, până la sfârșitul anului să aplice procedurile impuse de UE, România se încăpățânează să fie prima. Iar acest lucru va produce daune însemnate unei economii românești și așa pe butuci. Daune care se vor măsura, curând, în explozia prețurilor pe piața textilelor.
O decizie a UE pune România pe jar. Graba cu care ne grăbim să reciclăm deșeurile textile poate provoca o explozie a prețurilor în industria textilelor. Potrivit unor surse Oficiul de știri, deja se lucrează intens în birourile noului Guvern pentru ca legislația, reglementările și procedurile care să permită aplicarea respectivei directive să fie cât mai urgent definitivate de așa natură încât, cel mai târziu în septembrie, România să aibă deja activă colectarea deșeurilor textile. Iar acest lucru se va resimți puternic în buzunarul românului de oriunde!
O decizie a UE pune România pe jar. Graba strică… prețurile!
Graba cu care România vrea să dea satisfacție UE și să pună în aplicare directiva privind reciclarea deșeurilor textile este, dincolo de dorința accerbă de a fi cu orice preț pe placul mai marilor Europei, total nejustificată. Pe de o parte pentru că măsura colectării deșeurilor textile va aduce cu sine din septembrie un val de scumpiri, iar pe de alta, pentru că așa numitele OTR-uri (Organizații de Transfer de Responsabilitate) cu specific pe parte de colectare deșeuri textile nu există încă în România. Iar înființarea lor pe repede-înainte presupune niște costuri piperate din partea Statului Român, dar și a omului de afaceri care vrea să devină partener în business-ul cu reciclarea deșeurilor textile.
Ce este un OTR și care este condiția obligatorie pentru a putea fi înființat
Ne-am obișnuit deja, parcă, de ceva timp cu ideea ca orice strănut provocat în birourile de la Bruxelles să aibă ecou imediat în România. Unii spun că ține de firescul lucrurilor, alții susțin că, mai degrabă e vorba de servilism. La urma urmei, imaginea românului care se căciulește pe la porțile Europei nu este nicidecum nouă, ci mai degrabă deja una erodată. Hai să începem cu primul hop de care trebuie să treacă România pentru a face pe plac UE și a implementa rapid reciclarea deșeurilor textile: OTR. Trebuie să știm, mai întâi, că OTR este o Organizație de Transfer de Responsabilitate care se ocupă, exclusiv, de întreg procesul de reciclare, pornind de la etapa de colectare și ajungând la reciclarea efectivă. Cu alte cuvinte, OTR-ul este un intermediar între tine, cel care predai spre reciclare bunul, și reciclatorul final. Foarte important este că OTR-ul transmite deșeurile în funcție de materialele care se reciclează. De exemplu, dacă ai produse din sticlă, acestea ajung, obligatoriu, la un reciclator de sticlă. Or, în momentul de față în România, nu există un reciclator, un OTR, dedicat recialării produselor textile. Ca să poți să accezi într-o bază de date a companiilor care au calitatea de OTR, și să fii recunoscut ca atare de Stat, trebuie să ai asigurată un anumit tip de clientelă. Cel „calibrat” pe genul de reciclare pe care îl faci. Adică, vrei să reciclezi textile? Foarte bine, dar trebuie să ai asigurat un portofoliu de clienți care să vină la tine și să îți dea spre reciclare bunurile respective. Cum acest lucru nu s-a întâmplat în România în ultimii 35 de ani, e greu de crezut că se va întâmpla în câteva luni.
Reciclarea deșeurilor textile. Amenzi usturătoare pentru nerespectarea regulilor impuse de UE
Nerespectarea noilor reguli impuse de UE cu privire la reciclarea deșeurile textile poate aduce amenzi usturătoare, de până la 60.000 de lei, pentru producători și până la 45.000 de lei pentru autoritățile locale, în timp ce populația va fi atent monitorizată. Măsura reclicării deșeurilor textile reprezintă, din perspectiva UE, un pas important spre gestionarea sustenabilă a resurselor și reducerea impactului asupra mediului. Cei care nu respectă aceste reguli riscă sancțiuni financiare semnificative, iar atât autoritățile locale, cât și producătorii și populația trebuie să fie pregătiți pentru schimbările ce urmează. Una dintre principalele responsabilități revine autorităților locale, care au obligația de a asigura un sistem separat de colectare pentru deșeurile textile. În acest sens, ele trebuie să implementeze următoarele măsuri: crearea infrastructurii necesare: instalarea punctelor de colectare și asigurarea transportului adecvat al deșeurilor textile; informarea cetățenilor prin campanii de conștientizare despre importanța reciclării textilelor și modul corect de colectare; monitorizarea și gestionarea procesului, ceea ce presupune verificarea respectării reglementărilor de către cetățeni și companii.
CITEȘTE ȘI: Reciclare haine vechi în România. Ce trebuie să facem