Așa cum Oficiul de Știri a scris deja, Guvernul nu va face rectificare bugetară în 2023. În replică, vine cu o Ordonanță de urgență prin care vrea să creeze pârghiile pentru redistribuiri de bugete, dar și să reducă în continuare cheltuielile.
Vi se pare că sună bine? Poate, până la un punct. Pentru că, în fapt, se repetă istorii pe care le-am mai trăit deja. Și la nivel național, și local. Căci am mai avut parte de perioade în care PSD s-a bătut cu pumnul în piept că ține în frâu deficitul și ajută categoriile defavorizate. Uitând să spună că pentru a bifa aceste ținte oprea șantiere și amâna investiții.
Să luăm doar un exemplu la modă. Mai exact, lucrările la Podul Grant. Fostul edil, doamna Firea, îi deplânge pe locuitorii din sectorul 6. Și vorbește despre faptul că s-a ales un moment prost pentru lucrări. Numai că ele au fost blocate, după ce se bifase doar o treime din reabilitare, chiar în administrația sa. Cu lucrări pe care a promis că le va efectua vara și care, începute în primăvara lui 2019, s-au încheiat în februarie 2020.
Și, culmea, într-un moment în care se puteau efectua, căci vorbim despre momente în care circulația era lejeră din pricina restricțiilor de după lockdown-ul pandemic. O decizie care avea la origine problemele financiare ale Primăriei Capitalei, care cheltuia din plin în proiectele populiste ale Gabrielei Firea. Sau din pricina celor investiți pentru că-și dorea cu orice preț să inaugureze, înainte de alegeri, Podul Ciurel și nodul Virtuții.
O Ordonanță de Urgență care dă fiori din pricina impactului pe care-l poate avea
Ei bine, la vârful PSD ori nu s-a învățat nimic din această poveste, ori nici măcar nu se dorește. Căci ultima Ordonanță de Urgență ar putea avea o mulțime de efecte negative în economie.
Textul complet al ordonanței de urgență: proiectOUGprogramconvergenta_24102023
Suspendarea plăților ar putea crea adevărate blocaje în economie, în condițiile în care companiile care au efectuat deja contracte publice nu își vor mai primi banii până la finalul acestui an. Și, conform Asociației Municipiilor, sunt peste jumătate de miliard de euro restanțe pentru proiectele de investiții la nivel local.
Ei bine, vorbim despre proiecte ale unor companii care au plătit deja 35% taxe pentru acești bani statului român, de la TVA la impozit pe salarii și profit. Iar ele riscă să fie blocate financiar și poate chiar să intre-n insolvență dacă vor primi bani doar în 2024.
Un alt aspect este cel legat de faptul că indiferent de cuantumul lucrărilor din lunile de toamnă, administrația publică locală va putea plăti doar până la media facturilor decontate în prima parte a anului, până acum. ”Dacă în prima parte a anului, în lunile de iarnă nu s-au făcut lucrări, și nu au fost facturate lucrări, dar vara și toamna constructorii au lucrat și depun acum facturi pentru plata acestor lucrări la autoritățile locale, acestea nu vor putea fi plătite integral. Asta va rezulta în insolvența companiilor de construcții, și va lăsa țara un mare șantier, unde nu mai lucrează nimeni”, avertizează senatorul UDMR Cseke Attila, fost ministru al Dezvoltării.
Un alt pericol stă în renunțarea la rectificarea bugetară și alocarea fondurilor din fondul de rezervă, o modalitate de cheltuire a banului public discreționară. Și avem deja un exemplu. Săptămâna trecută, Guvernul a alocat peste trei miliarde de lei din acest fond mai multor ministere pentru plata salariilor, în condițiile în care Legea 500/2020 prevede că sumele din aceste fonduri pot fi utilizate doar pentru situațiile de urgență.
