Noua Lege a apărării, care va fi dezbătută marți în Senat, este plină de lacune legislative, ce se pot transforma ușor în restrângerea drepturilor cetățenilor. Proiectul de lege 351/2025 a fost analizat de Consiliul Legislativ al României care a venit cu numai puțin de patru pagini de solicitări de modificări și reformulări.
Proiectul de lege pe care Guvernul l-a elaborat a fost făcut pe repede înainte și dacă ar fi aprobat în forma inițiatorului ar lăsa loc de foarte multe interpretări și ar oferi statului puteri sporite nejustificate care ar putea conduce la intrarea țării noastre într-un conflict inutil.
Solicitările din avizul făcute de către Consiliul Legislativ
Proiectul de lege 351/2025 a fost analizat de Consiliul Legislativ al României care a venit cu numai puțin de patru pagini de solicitări de modificări și reformulări. Potrivit avizului Consiliului Legislativ la acest proiect de lege, document care se află pe pagina Camerei Deputaților, „recomandăm ca expresiile «amenințări sau pericole», «măsurile corespunzătoare în domeniile de competență» să fie reanalizate și reformulate pentru a asigura previzibilitatea și predictibilitatea normei propuse”.
Mai mult decât atât, „de asemenea, la alin. (4) expresiile: «(…) conform legii (…)», «consultarea prealabilă a autorităților competente» (…) «sau a unor alte măsuri necesare pentru protejarea unor cetățeni români aflați în străinătate (…)», ,(…) sau «în alte situații care generează riscuri pentru siguranța acestora», nu sunt suficient de clare, norma fiind susceptibilă de interpretări subiective”, spun cei de la Consiliul Legislativ.
APADOR-CH: „Proiectul poate băga România în război”
Proiectul de Lege 351/2025 al Guvernului României a fost analizat și de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, care a trimis deja către Camera Deputaților un document care are 6 pagini de solicitări de modificări și reformulări ale textului de lege.
Potrivit APADOR-CH proiectului noii Legi a Apărării Naționale „poate duce la restrângerea arbitrară a unor drepturi și angajarea țării în război fără acordul NATO… Poate deschide calea unor decizii abuzive, în afara cadrului constituțional… În lipsa unor limite clare, autoritățile ar putea lua măsuri similare celor din starea de urgență: închiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restricționarea protestelor”.
Solicitările depuse la Camera Deputaților de APADOR-CH
Președinta APADOR – CH, Georgiana Gheorghe cere Parlamentului să amendeze proiectul noii Legi a Apărării Naționale, avertizând că actuala formă a inițiativei de act normativ riscă să bage România în război.
„Proiectul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR deschide calea unor decizii abuzive, de restrângere arbitrară a unor drepturi și libertăți – la fel ca în pandemie. Iar totul se face sub pretextul mult-trâmbițatelor „amenințări hibride”, fără ca inițiativa de act normativ să definească aceste amenințări. Cine și pentru ce vrea să ne trimită la război în afara țării? Proiectul noii Legi a Apărării Naționale are formulări vagi care pot justifica abuzuri în țară și acțiuni militare arbitrare în afara țării”, a declarat Georgiana Gheorghe.
Georgiana Gheorghe, președinte APADOR CH
APADOR – CH spune că proiectul folosește expresii precum „amenințări și pericole” sau „măsuri corespunzătoare în domeniile de competență” fără a le defini. Legea trebuie să indice în mod clar în ce pot consta „amenințările și pericolele” care pot justifica luarea de către autorități a unor măsuri restrictive și să indice în mod clar gama de măsuri care pot fi dispuse de autorități în situația respectivă.
„Un alt articol problematic (art. 4 al. 3) permite intervenții militare în afara țării pentru contracararea așa-numitelor «amenințări hibride» – un termen care nu este definit nici în acest proiect de lege, nici în altele la care face trimitere”, mai spun cei de la APADOR-CH.
Varianta trimisă de Guvern la Camera Deputaților
„(3) Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilități militare și non militare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea Președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, este textul din forma trimisă de Guvern la Camera Deputaților.
CSAT a semnat proiectul „ca primarul”: niciun fel de obiecție
În teorie, o astfel de prevedere ar putea justifica trimiterea de trupe într-un stat străin fără o decizie prealabilă a NATO, ceea ce contravine principiilor Alianței din care România face parte.
„Dincolo de acest neobișnuit avânt războinic, foarte suspect, care rezultă din textul de lege propus, avânt în contradicție vădită cu comportamentul pașnic al țării de până în prezent, întrebarea care se pune este ce înseamnă și în ce pot consta acele ”amenințări hibride” care justifică acțiuni militare împotriva altui stat. Dacă tot e să mergem la război, măcar să știm pentru ce”, mai spun cei de la APADOR-CH.
Ca să poată fi trimis în Parlament spre analiză și aprobare, proiectul de lege avea nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, aviz pe care la primit fără niciun fel de obiecție. Cel puțin ciudat, în condițiile în care și Consiliul Legislativ și cei de ala APADOR-CH au venit cu cel puțin 5 pagini de observații fiecare.
Probleme PL-x nr. 351/2025 – Proiectul Legii Apărării Naționale
Cu toate că se dorește adoptarea unei noi legi a apărării naționale care să fie în concordanță cu legislația adoptată în domeniu, proiectul conține norme neclare și neprevizibile.
Pe tot parcursul acestei legi se folosesc sintagmele ”potrivit legii”, „conform legii”, „prevederile legii”, „în condițiile legii”, fără a se indica în concret care sunt legile și articolele din acestea la care se face referire, observație formulată și de Consiliul Legislativ la pct. 17 din aviz.
Articolul care nu indică cine generează amenințările
Mai mult, art. 4 alin. (2) și (3) se referă la amenință și pericole, respectiv amenințări hibride, fără a se indica cine a generat amenințările/pericolele sau a fi definite amenințările hibride.
Față de modalitatea de redactare a acestora, există riscul ca la un moment dat, în viitor, forțele armate să fie folosită împotriva cetățenilor României, situație care este în contradicție cu prevederile art. 118 alin. (1) din Constituția României.
Or, asemenea acțiuni ale forțelor armate, în exercitarea în exercitarea rolului constituțional prevăzut la art. 118 alin. (1) pot fi întreprinse numai împotriva cetățenilor străini/apatrizi sau a organizațiilor sau grupărilor statale sau nestatale.
În ceea ce privește cetățenii României, în cazul în care aceștia ar săvârși fapte care reprezintă atac la securitatea națională, astfel de fapte sunt reglementate ca infracțiuni în legislația penală, serviciile secrete fiind obligate să sesizeze organele de cercetare penală care au competența de a efectua cercetarea penală și de a solicita judecătorului să emită mandate de supraveghere sau pentru măsuri preventive.
Drept urmare, în ceea ce privește cetățenii români, nu poate să se reglementeze că forțele armate sunt competente să exercite misiuni, operații sau orice acțiuni operații împotriva acestora.
Armata poate fi folosită și împotriva poporului
Totodată, și art. 28, alin. (2) -(6) conțin prevederi similare, fără a se face trimitere la prevederile art 4 alin (2)-(3) și care pot crea riscul ca la un moment dat forțele armate să fie folosite împotriva poporului român, contrar rolului constituțional pe care îl au. Art. 28 alin. (2)-(6) trebuie să facă trimitere la art. 4 alin. (20 – (3) și ca urmare a faptului că preia prevederile Legii nr. 72/2025, aceasta din urmă trebuie abrogată.
În plus, cu toate că Armata Română este inclusă în forțele armate, nu există o lege de organizare și funcționare a Armatei Române.
Legea nr. 346/2006 reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. În această lege au fost incluse și reglementări privind Armata Română, iar în anul 2017 a fost modificat art. 7 alin . 1 din această lege și s-a prevăzut că Statul Major al Apărării se subordonează nemijlocit ministrului apărării naționale, contrar art. 118 alin. (1) din Constituția României care prevede că ” armata este subordonată exclusiv voinţei poporului”.
Cu toate că în Constituția României se prevede la TITLUL III – Autorităţile publice, CAPITOLUL V – Administraţia publică, SECŢIUNEA 1 – Administraţia publică centrală de specialitate:
ARTICOLUL 116 – Structura
ARTICOLUL 117 – Înfiinţarea
ARTICOLUL 118 – Forţele armate
ARTICOLUL 119 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
în mod neconstituțional, Armata Română este subordonată politicului (ministrul apărării naționale), în condițiile în care ea este prevăzută ca autoritate publică centrală de specialitate distinctă și ar trebui să fie organizată și să funcționeze similar CSAT, putând să raporteze numai în fața Parlamentului care este ”organul reprezentativ suprem al poporului român” potrivit art. 61 alin. (1) din Constituția României.
Statul Major conduce Armata, nu MApN!
Totodată, controlul operațional al Armatei Române este atributul Șefului Statului Major al Apărării și, drept urmare, operațiile și misiunile militare nu pot fi în competența Ministerului Apărării Naționale.
Nici CSAT -ul , nici Guvernul și nici Ministerul Apărării Național nu pot să legifereze în domeniul apărării naționale. Atributul exclusiv este al Parlamentului. Din acest motiv, inclusiv condițiile privind transferul de autoritate trebuie stabilite prin lege adoptată de Parlament.
Atașat propunerile de amendamente la PL-x nr. 351/2025 care conțin cele prezentate pe scurt mai sus.
https://docs.google.com/document/d/1Dh3OC6XQcVNdWfdRmZt9euJrLEnLhLHP/edit?usp=drive_link&ouid=108072702023458009404&rtpof=true&sd=true
Mobilizarea românilor din străinătate – Obligația rezerviștilor din diaspora: prezentare în 15 zile
Potrivit documentului elaborat de Guvernul condus de Ilie Bolojan și transmis Parlamentului pe 6 octombrie 2025, această prevedere vizează atât cetățenii cu domiciliul în România, cât și pe cei plecați temporar în afara țării. În momentul instituirii stării de asediu sau declarării stării de mobilizare, rezerviștii și incorporabilii sunt chemați pentru clarificarea situației militare și, dacă este cazul, pentru înmânarea ordinului de chemare. Cine sunt cei plecați temporar? Sunt cei care și-au păstrat domiciliul în țară și au în continuare carte de identitate românească, și aceștia primesc convocarea la adresa de domiciliu din România.
Legea reglementează clar faptul că neprezentarea la centrul militar în termenul stabilit poate atrage sancțiuni administrative sau penale, în funcție de situație. În mod concret, neprezentarea la exercițiile și antrenamentele de mobilizare constituie contravenție și este sancționată cu amenzi între 405 și 1.251 de lei, conform Legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.
