Guvernul pregăteşte transpunerea noii Directive europene privind administratorii de credite prin noi obligaţii pentru firmele de recuperare creanţe, dar şi pentru bănci şi instituţiile financiare care au acordat credite consumatorilor ce au ajuns să înregistreze dificultăţi la plată.
Băncile vor fi obligate, potrivit noilor reglementări pregătite, să furnizeze soluţii de refinanţare şi restructurare clienţilor aflaţi în dificultate – cum ar fi amânările la plată, reducerea dobânzii sau a soldului, printre altele – indiferent dacă aceştia au credite ipotecare sau de consum, relevă datele analizate de Profit.ro.
Legea vrea să transpună în norma românească Directiva UE 2021/2167 privind administratorii de credite şi cumpărătorii de credite şi de modificare a directivelor 2008/48 şi 2014/17, care reglementează creditele de consum şi pe cele ipotecare.
Mai scump pentru „recuperatori”
Directiva are ca obiectiv declarat crearea unui set de norme comune la nivel european privind administratorii de credite neperformante, astfel încât piaţa să devină mai competitivă, creditele restante peste 90 de zile să fie scoase cât mai rapid din bilanţurile băncilor şi, totodată, să crească preţul plătit băncilor de societăţile care cumpără împrumuturi neperformante.
Există şi prevederi care au scopul declarat de a reduce numărul persoanelor care ajung să aibă restanţe de peste 90 de zile la bănci.
Astfel, potrivit Directivei şi propunerii de transpunere, creditorii au noi obligaţii privind relaţia cu debitorii în situaţia în care cei din urmă întâmpină dificultăţi financiare.
Sunt introduse noi modificări la OUG 52/2016 privind contractele de credit ipotecar.
Conform noilor prevederi, creditorii trebuie să aibă politici şi proceduri adecvate pentru restructurări „rezonabile” ale creditelor clienţilor aflaţi în dificultate.
Aproape un sfert dintre români au datorii
Potrivit unui studiu al „recuperatorilor” de la Kruk, la sfârșitul anului 2022, analiza arăta că 22% dintre români au restanțe, majoritatea la plata facturilor (15%), la returnarea împrumuturilor (8%), dar și la rate (7%).
Mai mult de jumătate dintre restanțieri datorează cel mult valoarea unui venit lunar iar 16% au deja de plată mai mult de trei venituri lunare.
Veniturile insuficiente sau lipsa unei surse de venit, dar și aparitia unor probleme de sănătate sunt principalele motive pentru acumularea restanțelor.
Doar 20% dintre cei intervievați declară repercusiunile legale ca fiind principalul motiv de plată și puțin sub acest procent ar plăti din obligație morală.
