Nicușor Dan a susținut o conferință extraordinară în care a anunțat că va iniția un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: ”Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Referendumul i-ar putea aduce suspendarea, mai mulți parlamentari fiind hotărâți să acționeze în acest sens.
Nicușor Dan anunță un referendum pe tema justiției
În conferința extraordinară susținută la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a declarat că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”?
Nicuşor Dan a afirmat, după ce a primit sesizări din partea a sute de magistraţi, că aceştia semnlează existenţa unei categorii de magistraţi, membri ai CSM , şefi de instanţe, care nu acţionează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori discreţionară, a acestor judecători.
Președintele României a declarat că ”dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da”, acesta va continua să discuțiile cu magistrații. Dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că ”Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență.”
Referendumul președintelui, o ingerinţă directă într-un organ constituţional independent
Decizia președintelui României nu a rămas fără ecou. Un grup de parlamentari din opoziție intenţionează să depună în Parlament o cerere de suspendare din funcţie a preşedintelui României. În opinia grupului ce va iniția acest demers, referendumul președintelui este ”o ingerinţă directă într-un organ constituţional independent”
„Preşedintele a făcut declaraţii publice prin care a contestat autoritatea şi deciziile CSM. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat intenţia de a organiza un referendum adresat membrilor sistemului judiciar, vizând modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această acţiune constituie o ingerinţă directă într-un organ constituţional independent, încălcând atribuţiile sale prevăzute de Constituţie şi subminând principiul separaţiei puterilor în stat”, se arată într-o cerere adresată preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor şi semnată, în numele iniţiatorilor, de senatorul Ninel Peia din Grupul PACE – Întâi România.
Potrivit documentului, acţiunile preşedintelui sunt neconstituționale, generează presiuni asupra magistraţilor, slăbesc percepţia publică asupra imparţialităţii justiţie și afectează funcţionarea normală a instituţiilor statului.
„Având în vedere gravitatea faptelor şi consecinţele lor asupra statului de drept şi funcţionării instituţiilor publice, solicităm suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, Nicuşor Dan, în conformitate cu art. 95 din Constituţia României, urmând ca propunerea să fie adusă la cunoştinţa Preşedintelui şi să fie organizat referendum conform prevederilor legale”, se mai arată în document.
Inițiatorii au declarat că abia luni vor strânge semnăturile de la parlamentari, iar miercuri va fi depusă în Parlament cererea de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
CSM: Nu vom tolera ingerințe în activitatea puterii judecătorești
Într-un comunicat emis duminică seara, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că referendumul anunțat de Nicușor Dan nu are bază legală și că nu va tolera ingerințele în cadrul activității puterii judecătorești.
„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declarațiile Președintelui României, domnul Nicușor Dan, formulate în cursul zilei și subliniază că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.
Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice.
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești.
România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate.
Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene. Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat.”
Adrian Toni Neacşu: Preşedintele nu poate face referendum în Justiţie şi nu poate demite CSM
Într-o reacție publicată pe Facebook, judecătorul Adrian Toni Neacșu, fost membru în CSM, a precizat că „preşedintele României nu poate face referendum în Justiţie şi nu poate demite Consiliul Superior al Magistraturii. (…) Chiar astăzi preşedintele CSM are obligaţia să sesizeze Curtea Constituţională cu soluţionarea conflictului creat prin aceste declaraţii de intenţii. CSM este autoritate constituţională, parte a autorităţii judecătoreşti, garantul independenţei justiţiei şi total independent faţă de amestecul puterii executive”.
Alin Ene: Declarațiile președintelui sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic
Tot pe Facebook, judecătorul Alin Ene, membru al CSM, a criticat virulent declaraţiile preşedintelui Nicuşor Dan privind organizarea unui referendum în Justiţie, afirmând că acestea sunt ”absolut inacceptabile în orice stat democratic”.
Ingrid Mocanu, atac dur la adresa lui Nicușor Dan
Avocata Ingrid Mocanu l-a atacat în termenii cei mai duri pe preşedintele Nicuşor Dan, după ce acesta a anunţat intenţia de a organiza un referendum pe tema justiţiei şi a afirmat că actualul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) ar putea fi demis dacă magistraţii ar concluziona că nu acţionează în interes public. Avocata l-a numit pe şeful statului ”o caricatură” și l-a acuzat că îşi arogă dreptul de a defini singur interesul public şi de a-l valida prin referendum.
Sorin Ioniță: Referendumul președintelui este o catastrofă
Sorin Ioniță, președintele Expert Forum și expert în politici publice, a scris pe Facebook că referendumul președintelui este o catastrofă și că rezultatul referendumului dedicat magistraților, propus de președintele Nicușor Dan, va fi ”90% pro‑CSM”, argumentând că instituția ”le-a apărat salariile și pensiile”.
Ce spune Constituția României
Inițiativa președintelui Nicușor Dan se lovește chiar în Constituție, legea fundamentală a statului român. Președintele României nu poate iniția sau declanșa referendumuri în interiorul altor puteri ale statului sau pliate pe categorii profesionale și nici nu poate desființa Consiliul Superior al Magistraturii. Conform art. 133 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă garantul independenței Justiției iar Nicușor Dan, ca președinte, are putere să prezideze doar ședințele CSM.
Tot Constituția României, la art. 90, spune că preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Suspendarea președintelui României este reglementată de către art. 95. Concret, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Membrii CSM nu pot fi demiși oricum
Demersul președintelui României de a produce o schimbare fundamentală în Consiliul Superior al Magistraturii printr-un referendum, populist de altfel, este contrazis și de Legea 305 din noiembrie 2022, care reglementează modul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Conform legii, calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz,
- la expirarea mandatului
- prin demisie
- revocare din funcție
- încetarea, potrivit legii, a funcției de judecător sau procuror
- nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al CSM
- nerespectarea dispozițiilor referitoare la interdicția de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații
- imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni
- prin deces.
Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a judecătorilor și procurorilor se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri:
- persoana în cauză nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales al CSM
- persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători și procurori, iar măsura a rămas definitivă
- secția corespunzătoare a CSM a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile prevăzute de lege
În primele două situații, plenul CSM constată incidența uneia dintre aceste ipoteze, la sesizarea președintelui sau a vicepreședintelui CSM ori a unei treimi din membri, și dispune revocarea din funcție, cu votul majorității membrilor săi.
Pentru a treia situație, procedura de revocare din funcție se desfășoară după cum urmează:
- solicitarea de revocare poate fi inițiată de cel puțin două treimi din numărul adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită;
- sesizarea trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuției prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu și-a îndeplinit-o sau și-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, precum și a motivelor din care rezultă această situație. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales și-a exercitat dreptul de vot;
- solicitarea de revocare se transmite secției corespunzătoare a CSM, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecția Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor cu cel mult 30 de zile dacă există motive întemeiate care justifică această măsură, dispozițiile art. 47 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător;
- raportul întocmit de Inspecția Judiciară se transmite secției corespunzătoare a CSM, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecțiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită;
- în vederea dezbaterii raportului, secția corespunzătoare a CSM convoacă toate adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură zi pentru desfășurarea acestora;
- persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susținerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale;
- dacă două treimi din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniți în adunările generale ale instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat de procedură sunt în sensul menținerii solicitării de revocare, secția corespunzătoare a CSM ia act de hotărârile adunărilor generale;
- adunările generale ale instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită sunt legal constituite în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor în funcție. Adunarea generală este prezidată de judecătorul sau procurorul cu cea mai mare vechime în funcția de judecător sau procuror. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor în funcție.
Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor prevăzute de lege, se propune de o treime din numărul membrilor CSM și se dispune prin votul majorității Plenului CSM, în prezența a cel puțin două treimi din membrii săi. Hotărârea plenului se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.
Membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, pot fi revocați din funcție în cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile legale pentru a fi membru ales al CSM sau în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare, în mod grav, repetat și nejustificat, a atribuțiilor prevăzute de lege.
