Președintele României, Nicușor Dan, participă la reuniunea Comunității Politice Europene, desfășurată la Copenhaga, unde se discută teme majore de interes european, de la securitatea continentului până la influențele externe în procesele democratice.
România se află în centrul atenției prin prezentarea unui dosar dedicat alegerilor prezidențiale din 2024 și a unui set de propuneri legate de securitatea aeriană și combaterea amenințărilor hibride.
Dosarul alegerilor din 2024 și problema interferențelor externe
În cadrul reuniunii, Nicușor Dan a anunțat că va prezenta liderilor europeni un material oficial privind interferențele externe în campania electorală din 2024.
Documentul conține date legate de campanii de influență, propagandă și manipulare online, desfășurate în spațiul public românesc în perioada alegerilor, precum și concluziile analizelor realizate de instituțiile naționale de securitate și de Parchetul General.
Președintele a explicat că scopul demersului este acela de a informa partenerii europeni despre metodele prin care actori externi pot afecta stabilitatea democrațiilor și de a propune o cooperare mai strânsă între state în privința monitorizării campaniilor digitale.
În același context, Nicusor Dan a menționat și cazul Georgescu-Potra, un dosar care ar ridica semne de întrebare privind legături vechi între rețele de influență economică și campanii electorale.
România, între apărare și adaptare: planul anti-drone
Pe agenda de securitate, președintele României a vorbit despre consolidarea apărării aeriene și implementarea unui sistem național de detecție și neutralizare a dronelor, un proiect cunoscut informal sub denumirea de „zidul anti-drone”.
Conform declarațiilor sale, România dispune deja de un mecanism operațional clar pentru gestionarea situațiilor de incursiune aeriană, fie că este vorba despre drone, avioane sau alte aparate de zbor.
Noua lege adoptată în primăvara acestui an stabilește atribuțiile instituțiilor care intervin în funcție de tipul amenințării.
Pentru drone, reacția trebuie să fie rapidă și fermă, autoritățile pot decide doborârea unei drone străine care pătrunde în spațiul aerian românesc fără autorizație.
Pentru aeronavele cu pilot, abordarea este una prudentă, evitând escaladarea situațiilor internaționale.
Proiectul de apărare anti-drone prevede implementarea unei infrastructuri tehnice moderne: radare, sisteme de detecție, echipamente de interceptare și o rețea integrată de comandă și control.
Sistemul ar urma să fie operațional în următoarele luni, în coordonare cu partenerii NATO și Uniunea Europeană.
România pe scena europeană
Președintele Nicusor Dan a subliniat că România nu mai poate privi amenințările externe ca pe o problemă de vecinătate, ci ca pe o chestiune de securitate europeană comună.
Dosarul prezentat la Copenhaga și discuțiile privind proiectul anti-drone confirmă intenția autorităților române de a juca un rol activ în definirea politicilor europene de apărare și în protejarea proceselor democratice.
Rămâne însă de văzut în ce măsură propunerile României vor fi preluate de liderii europeni și transformate în acțiuni concrete, fie că vorbim despre combaterea dezinformării, controlul spațiului aerian sau transparența alegerilor.