Explozia devastatoare din cartierul Rahova a readus în prim-plan un subiect ignorat sistematic în ultimii ani: prevenția. Deși președintele Nicușor Dan cere, acum, anchete rapide și sancțiuni pentru „cei care au știut și nu au acționat”, bilanțul mandatului său de primar general (29 octombrie 2020 – 26 mai 2025) arată un șir lung de situații în care tocmai lipsa acțiunii administrative a permis repetarea unor tragedii.
După tragedia din Rahova, Nicușor Dan a afirmat că „inacțiunea și neglijența” trebuie pedepsite, insistând pe transparență și responsabilitate. A subliniat că „această tragedie putea fi prevenită”, cerând instituțiilor statului informații urgente. Criticii susțin, însă, că astfel de formulări se întorc, acum, împotriva lui: chiar în perioada în care avea pârghiile legale pentru a preveni accidente, ca primar al Capitalei, solicitările cetățenilor, avertismentele tehnice și deciziile deja aprobate au rămas, în numeroase cazuri, neaplicate și au condus la tragedii.
Nicușor Dan, între acuzații publice și răspunderi ignorate
Tragediile s-au ținut lanț în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Fie accidente cauzate de lipsa semafoarelor, fie din cauza acumulărilor de gaze, la care oamenii au apelat să se încălzească, fie a haitelor de câini maidanezi lăsați în libertate. Exemplele pot continua, însă lipsa măsurilor care trebuiau luate în mandatul de primar al actualului președinte au condus și la tragedii recente, precum cea de pe Șoseaua Berceni sau la explozia unui bloc din Cartierul Rahova.
Trecerea morții de pe Splaiul Unirii: ani de sesizări, zero semafor
În octombrie 2022, un bărbat a fost ucis și altul rănit grav pe trecerea de pietoni de la Splaiul Unirii, colț cu bd. Abatorului. Locuitorii ceruseră încă din 2019 instalarea unui semafor, iar în 2021 primăria le transmisese că soluția este în curs de implementare. Nimic nu s-a întâmplat. După accident, Nicușor Dan a pasat responsabilitatea către administrațiile anterioare, invocând lipsa de investiții. În fapt, în doi ani și jumătate de mandat, proiectul nu a fost nici măcar început.
Șoseaua Berceni, proiect aprobat, dar „uitat” până la moarte
Un nou caz șocant a avut loc pe 13 octombrie 2025, pe Șoseaua Berceni. O mamă și băiatul ei traversau o trecere de pietoni nesemaforizată când au fost loviți violent de un șofer. Femeia a murit, copilul a ajuns la spital. Detaliul-cheie: semaforizarea acelei treceri de pietoni fusese avizată oficial de Primăria Capitalei încă din martie 2024, în timpul mandatului lui Nicușor Dan. Nicio lucrare nu a fost demarată.
Moarte sub presiune publică: cazul Antiaeriană
În octombrie 2022, un tânăr de 19 ani a murit pe Șoseaua Antiaeriană, într-o zonă cu trafic intens și traversări frecvente. A urmat un protest spontan al localnicilor, care au blocat strada. Doar după revoltă, Administrația Străzilor a montat semaforul. Cazul a demonstrat că intervenția era posibilă tehnic, dar a lipsit voința administrativă.
Atacul câinilor maidanezi: cazul Ana Oros Daraban
În ianuarie 2023, o femeie de 44 de ani a fost ucisă de câini fără stăpân în zona Lacul Morii. Victima, Ana Oros Daraban, era expert chiar în cadrul Primăriei Capitalei condusă de Nicușor Dan. Activist de mediu, femeia fusese atacată de câini și cu un an înainte. Responsabilă de gestionarea maidanezilor este ASPA, instituție aflată în subordinea Primăriei Generale. Cazul a readus în atenție subfinanțarea, lipsa de personal și blocajele administrative perpetuate de ani de zile.
Autocar strivit în Pasajul Unirii: infrastructură vs. vinovați externi
Pe 23 decembrie 2023, un autocar cu turiști greci a lovit limitatorul de înălțime de la intrarea în Pasajul Unirii. A rezultat un mort și 21 de răniți. Limitatorul s-a desprins și a căzut peste plafonul vehiculului. În locul unei recunoașteri a responsabilității administrative, primarul general de atunci, Nicușor Dan, a acuzat Inspectoratul de Stat în Construcții. Ancheta a scos ulterior la iveală probleme legate de mentenanță și lipsa verificărilor tehnice la nivelul autorității locale.
Doi bătrâni au murit din cauza frigului: branșarea refuzată
Pe 12 aprilie 2025, un cuplu de vârstnici – el de 83 de ani, ea de 79 – a murit într-un apartament din Sectorul 6. Fără curent și căldură de cinci zile, cei doi ar fi încercat să se încălzească folosind aragazul. Amândoi depindeau de oxigen. Locatarii blocului ar fi cerut în repetate rânduri intervenția primăriei pentru branșare electrică. Răspunsul a întârziat sau a lipsit complet. Locuitorii blocului cu pricina au dat în judecată Primăria București și au câștigat. Primarul Nicușor Dan a refuzat, însă, să semneze ordinul de branșare.
Explozia din Rahova: tragedia putea fi prevenită de când Nicușor Dan era primar
Explozia recentă din cartierul Rahova, asupra căreia Nicușor Dan lansează acum acuzații publice, este privită ca parte a aceluiași tipar: sesizări ignorate, controale amânate, responsabilități împinse către alte instituții. Declarația că „tragedia putea fi prevenită” este percepută de critici ca o autoincriminare, dacă este aplicată întregului său mandat.
Nicușor Dan, între retorică și realitate
De la lipsa semafoarelor până la gestionarea câinilor fără stăpân, de la infrastructură nesigură la tragedii legate de utilități, mai multe cazuri documentate arată că avertismentele și solicitările venite din partea societății civile, experților sau cetățenilor nu au fost prioritizate, în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. În timp ce actualul președinte cere, după explozia din Rahova, sancțiuni pentru „cei care au știut și nu au acționat”, întrebarea tot mai prezentă rămâne: câte dintre aceste tragedii din ultimii ani ar fi putut fi prevenite dacă aceleași principii ar fi fost aplicate la Primăria Capitalei?
CITIȚI ȘI: După 12 ore, Nicușor Dan a concluzionat că a fost o tragedie în Rahova
