Negocierile pentru formarea noului Guvern al României și pentru stabilirea pachetului fiscal-bugetar se confruntă cu un blocaj major. Președintele Nicușor Dan a respins categoric creșterea TVA de la 19% la 21%, ceea ce a provocat un dezechilibru total în discuțiile de la Palatul Cotroceni. Măsura creșterii TVA este considerată esențială de viitorul premier desemnat, Ilie Bolojan, dar a fost exclusă de președinte, care susține că nu își va începe mandatul cu o minciună electorală. El a reafirmat în fața liderilor politici și a echipei economice că promisiunile din campanie trebuie respectate: fără majorări de taxe pe consum. Această divergență de fond tensionează profund discuțiile politice, afectează stabilitatea coaliției și generează îngrijorare atât în rândul partidelor, cât și în relația cu instituțiile europene.
TVA-ul, linia roșie a președintelui Nicușor Dan
Refuzul președintelui a fost exprimat fără echivoc. Nicușor Dan a cerut soluții alternative care să nu afecteze consumul populației și a reiterat faptul că nu va semna un program de guvernare care contrazice principiile campaniei sale.
„Nu. O să vedeți programul de guvernare”, a răspuns sec Nicușor Dan, întrebat dacă TVA va crește la 21%. A lăsat să se înțeleagă că acest subiect rămâne închis din perspectiva sa, chiar dacă restul coaliției insistă.
Surse apropiate discuțiilor spun că președintele este sprijinit de consilierii săi economici, care consideră că o astfel de măsură ar afecta puternic consumul intern, ar alimenta inflația și ar compromite încrederea cetățenilor în noul mandat.
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, amenință cu retragerea
Blocajul a escaladat când Ilie Bolojan, desemnat premier al coaliției, ar fi amenințat în cercuri restrânse că renunță la mandat dacă măsurile fiscale nu sunt adoptate în forma agreată de el și echipa sa. Bolojan consideră că majorarea TVA este singura măsură cu impact bugetar real și rapid, necesară pentru reducerea deficitului și pentru obținerea aprobării din partea Comisiei Europene.
Tensiunile dintre președinte și premierul desemnat s-au amplificat în ultimele ore, iar potrivit unor surse politice, comunicarea directă între cei doi ar fi aproape blocată.
Presiuni din partea Comisiei Europene: România riscă sancțiuni
Refuzul de a susține o creștere a TVA pune România într-o poziție delicată în raport cu Bruxellesul. Comisia Europeană așteaptă un plan clar și credibil de ajustare fiscală, în condițiile în care România are un deficit bugetar excesiv, iar măsurile propuse până acum sunt considerate insuficiente.
România urma să prezinte în cadrul reuniunii ECOFIN de vineri această creștere de TVA, ca parte a angajamentelor asumate. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat că nu va mai participa la reuniune, ceea ce confirmă blocajul.
Președintele Nicușor Dan speră să negocieze direct cu Comisia Europeană, pentru a obține o relaxare temporară a condițiilor și evitarea sancțiunilor.
Comisia Europeană a suspendat 869 de milioane de euro din PNRR-ul României
Nicușor Dan blochează negocierile de la Cotroceni: Măsurile fiscale discutate în cadrul coaliției
În lipsa creșterii TVA, pachetul fiscal-bugetar ar trebui regândit complet. Printre măsurile aflate în dezbatere se numără:
- Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%
- Majorarea impozitului pe dividende la 16%
- Cresterea accizelor la alcool, tutun și produse cu zahăr
- Taxarea câștigurilor din jocurile de noroc și introducerea unei taxe pe tranzacții financiare
- Eliminarea taxei de solidaritate pentru veniturile mari
- Eliminarea CASS pentru pensii
Reducerea cheltuielilor publice: măsuri de austeritate
Pentru a reduce deficitul fără a crește TVA, se discută măsuri de reducere masivă a cheltuielilor bugetare:
- Tăieri de sporuri pentru condiții speciale, confidențialitate, complexitate
- Comasarea instituțiilor și reducerea cu 5% a cheltuielilor de personal
- Desființarea a până la 200.000 de posturi bugetare neocupate
- Plafonarea salariilor și limitarea numărului de funcționari
- Reducerea numărului de ministere la 16
- Reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat
Negocieri tensionate pentru formarea Guvernului
Pe lângă disensiunile pe politicile fiscale, formarea Guvernului este afectată de neînțelegeri privind împărțirea ministerelor. Coaliția formată din PSD, PNL, USR și UDMR este în pragul ruperii.
Structura propusă a Cabinetului:
PSD – 6 ministere:
- Transporturi
- Sănătate
- Muncă
- Justiție
- Agricultură
- Energie sau Fonduri Europene
PNL – 4 ministere:
- Educație
- Finanțe
- Interne
- Energie sau Fonduri Europene
USR – 4 ministere:
- Apărare (control prezidențial)
- Externe (control prezidențial)
- Economie
- Mediu
- UDMR – 2 ministere:
- Cultură
- Dezvoltare
UDMR este profund nemulțumit de lipsa ministerelor „cu greutate” și amenință cu ieșirea din coaliție, dacă nu primește un portofoliu economic sau de infrastructură.
Funcții strategice și control instituțional
Coaliția a agreat și împărțirea unor funcții strategice:
- Secretarul general al Guvernului – PSD
- Președintele Camerei Deputaților – PSD
- Președintele Senatului – PNL
- Președintele-director general al TVR – PNL
- Președintele AEP – PSD
Nominalizări la CCR:
- 1 judecător – PSD
- 1 judecător – UDMR
- 1 judecător – Președintele Nicușor Dan
Privatizările, nou focar de tensiune între USR și PSD
USR propune listarea unor pachete minoritare ale companiilor de stat la bursă (ex: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica), pentru a atrage lichidități.
PSD se opune ferm acestor privatizări, argumentând că respectivele companii sunt strategice și profitabile, iar vânzarea lor ar aduce doar câștiguri temporare, cu riscuri majore pe termen lung.
Reforma administrației publice și digitalizare
Președintele susține un plan de modernizare a administrației publice, cu obiective clare:
- Digitalizarea proceselor administrative
- Eliminarea birocrației inutile
- Debirocratizarea și simplificarea legislației
- Reducerea numărului de instituții redundante
Guvernul rămâne blocat, viitorul incert
Criza guvernamentală generată de refuzul președintelui de a accepta creșterea TVA blochează formarea Executivului și întârzie adoptarea măsurilor bugetare esențiale. Riscurile politice și economice cresc, iar România se apropie de un conflict instituțional deschis.
Până la obținerea unui acord politic clar, formarea Guvernului rămâne în suspensie, iar legitimitatea coaliției este șubrezită de lipsa consensului asupra principalelor direcții fiscale și economice ale țării.
