Nici nu s-au încheiat bine alegerile că Nicolae Ciucă, președintele PNL, a început campania prezidențială pe persoană fizică. Netul este plin, precum cireșul de cireșe, de figura domniei sale, care ba aduce mulțumiri, ba spune de câți a fost votat, ba face temeneli în fața alegătorilor, în speranța că gestul se va repeta și că cei care au votat partidul sigla albastră o vor face și la prezidențiale.
Nicolae Ciucă a fost numit președinte cu mult înainte de a fi ales
Fostul general al armatei române a fost propulsat în vârful piramidei liberale cu niște șuturi bine aplicate unde trebuie. Fostul general de armată a intrat în politică cu experiența pe care o are vrabia la prins șoareci, adică zero. Trecerea fost făcută la îndemnul și cu acordul vătafilor americani, care și-au dorit o conducere militarizată, ,,mai blândă” pentru România. Odată cu venirea la conducerea Partidului Național Liberal a militarului Ciucă, lumea a înțeles că acestuia îi este sortit să-și facă cartierul general la Cotroceni, unde apaticul germanofil Iohannis, deloc pe placul americanilor și-a făcut vizuină timp de 10 ani. Ca militar, jos pălăria. Generalul Ciucă a condus cam tot ce se poate conduce pe plan militar în România. Din Craiova la Focșani și la Buzău, unde a stat vreo trei ani ca șef al unei brigăzi de infanterie. Dar, mai salcâm cu participarea internațională. În Afganistan a stat în calitate de conducător doar câteva luni. La fel și în Irak, unde în 2004 n-a prea făcut purici prea mulți. În politică a fost propulsat cu sprijinul discret al dirijorilor cu epoleți din America, perfect conștienți că au nevoie pe frontul de est de cineva care să zică ,,Yes, să trăiți!” la toate tâmpeniile strategice gândite de Pentagon.
Stabilitate politică militarizată
Și construcția cele mai mari baze NATO de la Kogălniceanu, de 2,5 miliarde de euro ar avea nevoie de stabilitate politică forțată. Înghesuit mai întâi în transportorul blindat al României numit Senat și pus apoi în fruntea Partidului ghidonat discret de președintele în funcțiune, generalul Ciucă a fost văzut de aliații României ca singurul, unicul, iremediabilul și inconfundabilul viitor conducător al României. Ascultător și obedient, cu suficientă experiență organizatorică și disciplină militară, cât să mai dai și la alții, Ciucă a făcut scoruri mari pe listele analiștilor politici de peste gârla atlantică, calificându-se pentru postul de președinte fără să tragă nici măcar un glonț electoral. Așa zisa rivalitate politică între Ciucă și Ciolacu e o făcătură, un fel de ceartă între două monede de 50 de bani. Atât americanii, cât și aliații europeni vor mucles în România îngenuncheată economic și politic. Acum câteva luni o delegație americană de nivel mediu a venit în România ca să pună ștampila ,,VOTAT PREȘEDINTE” pe fruntea lui Ciucă. Am vorbit la vremea respectivă la Realitatea Plus pe subiectul ăsta mai multe zile, dar pentru că spoiala democratică trebuie să fie prezentă și în fața proștilor de alegători și algoritmul electoral trebuie făcut vizibil, s-a inventat pseuda rivalitatea Ciolacu-Ciucă.
Nicolae Ciucă va vinde definitiv România pe doi lei
Povestea asta cu rivalitatea dintre Ciucă, Ciolacu și George Simion e o făcătură inventată așa cum a fost și rivalitatea dintre Iohannis și Viorica Dăncilă, aceasta din urmă (o femeie pe care o respect și care nu e nici proastă, nici incultă), intrând în jocul de-a președinția precum căprioara în porumb. Deja Bucureștiul este plin de afișe cu chipul zâmbitor al olteanului de la Plenița, care a uitat că meritul nu este al său, ci a miilor de membrii PNL, care au format echipele de campanie peste tot în România. Ar cam trebui să i se bată obrazul lui Ciucă, pentru că victoria PNL nu e deloc o victorie, ci mai degrabă o înfrângere, dacă stai să numeri atent și ce au câștigat și ce au pierdut PNL-iștii. Comandantul suprem al Dreptei își cam trage spuza pe turta sa punându-și în loc de chipiu laurii unei victorii care nu-i aparține. Vom afla peste câteva luni dacă am dreptate, indiferent că vorbim de septembrie sau decembrie, de la vocalul Rareș Bogdan care va striga din nou ,,Ciucă, Ciucă!” așa cum a strigat la congresul PNL ,,Câțu, câțu!” El e cel care o dată cu plecarea stăpânului din bojdeuca de la Cotroceni are nevoie de o altă mână pe care să și depună balele politice.
Astăzi, Gică Contra vă urează să aveți tramvaie cu șenile și portocale albastre.
CITIȚI ȘI: Gică Contra: „România, ciocul mic!” (oficiuldestiri.ro)