Curtea de Conturi a scos la iveală nereguli grave în modul în care Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a distribuit premiile pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo și Paris. Inspectorii reclamă acordarea unor bonusuri nejustificate către personalul administrativ și auxiliar, solicitând recuperarea unui prejudiciu estimat la aproximativ o jumătate de milion de euro.
Investigația Curții de Conturi privind premiile acordate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a intrat într-o nouă fază, după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a solicitat oficial dosarul auditului. Deși Curtea de Conturi, condusă de Mirela Călugăreanu, a refuzat să ofere detalii publice invocând caracterul confidențial al urmăririi penale, surse judiciare confirmă că procurorii analizează deja legalitatea bonusurilor acordate după edițiile de la Tokyo și Paris.
Contabili mai scumpi decât campionii
Totul a pornit în toamna anului 2024, în urma unor acuzații explozive lansate de fostul ministru al Sportului, Eduard Novak. Acesta a atras atenția asupra unei anomalii financiare la Federația Română de Canotaj: doi angajați administrativi fuseseră propuși de Elisabeta Lipă pentru premii a căror valoare depășea recompensa primită de campionul olimpic David Popovici.
Ulterior, verificările inspectorilor au confirmat suspiciunile, stabilind că personalul administrativ al federației nu avea atribuții care să justifice contribuția directă la performanța sportivă.
Plățile nejustificate ajung la 2,4 milioane de lei
Raportul de audit conturează un tablou financiar alarmant, identificând plăți nejustificate care depășesc pragul de 2,4 milioane de lei (aproximativ 492.800 euro). Mai mult, investigația s-a extins și asupra Ministerului Sportului (actuala Agenție Națională pentru Sport), unde s-au descoperit premieri controversate în valoare de 11,7 milioane de lei (2,3 milioane euro) acordate propriilor angajați.
Tăcere din partea oficialilor din sport
Premierile vizate au fost aprobate sub mandatele succesive ale lui Eduard Novak și Elisabeta Lipă. În prezent, ambii lideri din lumea sportului au evitat să comenteze concluziile auditului sau solicitările venite din partea DNA.
Deși pentru moment nu este clar dacă ancheta a depășit faza cercetării „in rem” (a faptei), documentele furnizate de Curtea de Conturi vor fi esențiale pentru a stabili dacă aceste bonusuri din bani publici reprezintă o formă de abuz în serviciu sau deturnare de fonduri.
