NASA a anunțat că asteroidul Bennu conţine apă şi carbon, aşa cum sperau oamenii de ştiinţă. Totoodată, s-au dezvăluit primele imagini cu praful şi bucăţile înnegrite ce compun cel mai mare eşantion prelevat vreodată de pe un asteroid şi adus apoi pe Terra, conform AFP.
Poate vă întrebați de ce toată această „tevatură” și de ce a trebuit să fie aduse mostre de asteroid pe Terra: cunoaşterea exactă a compoziţiei sale ar putea contribui astfel, dacă va fi nevoie într-o bună zi, la calcularea impactului de care va fi nevoie pentru a-i devia traiectoria, în caz că Bennu se îndreaptă spre Pământ!
Misiunea Osiris-Rex a prelevat acest eşantion în 2020 de pe asteroidul Bennu, iar capsula care conţinea preţioasa încărcătură a revenit cu succes pe Terra în urmă cu aproximativ două săptămâni, aterizând într-un deşert din Statele Unite.
Însă operaţiunea le-a rezervat oamenilor de ştiinţă câteva surprize.Datorită abundenţei materialului găsit chiar în exteriorul compartimentului de colectare, acesta nu a fost încă deschis, a declarat Eileen Stansbery, cercetătoare coordonatoare la Centrul Spaţial Johson.
„Ne luăm timpul necesar pentru a realiza o analiză metodică şi pentru a ne ocupa în mod corespunzător de fiecare bucată din Bennu”, a explicat ea. Înainte de aterizarea capsulei, agenţia spaţială americană estima că ar fi reuşit să colecteze aproximativ 250 de grame de material de pe asteroidul Bennu – mai mult decât precedentele două misiuni japoneze trimise spre alţi asteroizi.
NASA, pentru care o astfel de manevră a reprezentat o premieră, va trebui să confirme sau să infirme acea estimare.
Fericita surpriză ce a constat în existenţa acelui material „bonus” se explică printr-un incident survenit în momentul prelevării eşantionului: imediat după operaţiune, NASA şi-a dat seama că clapeta compartimentului de colectare nu a putut să se închidă.
Acel „praf negru” şi acele „resturi”, potrivit termenilor folosiţi de NASA, au fost încredinţate unei echipe de analiză rapidă, pentru a avea o primă idee despre compoziţia asteroidului Bennu.
Eşantionul a fost analizat folosind un microscop electronic pentru scanare, difracţia de raze X şi măsurători în infraroşu. Studierea asteroizilor le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea Sistemului Solar şi felul în care Terra a devenit o planetă locuibilă.
Asteroizi precum Bennu ar fi putut să aducă pe Terra compuşii ce au permis ulterior apariţia vieţii, cred anumiţi cercetători.
Cea mai mare parte a eşantionului va fi conservată pentru a fi studiată de generaţiile viitoare, cu noi instrumente mai performante şi pentru a răspunde unor noi întrebări ştiinţifice. La fel s-a procedat şi în cazul rocilor lunare care au fost aduse pe Terra în timpul programului Apollo. Există un risc scăzut (de 1 la 2.700) ca acest asteroid să lovească Terra în 2182, o coliziune care ar fi catastrofală.
La şapte ani de la decolare, capsula a aterizat pe Pământ
NASA început să deschidă, în septembrie a.c., capsula misiunii Osiris-Rex, care a colectat bucăţi de asteroid, şi a anunţat marţi că a găsit în interior „praf negru şi resturi”, chiar înainte de a ajunge la grosul eşantionului, potrivit AFP.
La momentul efectuării acelei operaţiuni, agenţia spaţială şi-a dat seama că clapeta compartimentului de colectare nu se putea închide. Dar încărcătura a reuşit în cele din urmă să fie securizată, fiind transferată în capsulă, aşa cum era prevăzut.
Totuşi, din cauza acestei scăpări, oamenii de ştiinţă se aşteptau ca reziduuri să fie descoperite în afara compartimentului de colectare, în cutia în care a fost plasat.
Un prim capac a fost deschis marţi, într-o cameră ermetică de la Centrul Spaţial Johnson, din Houston, Texas. Apoi imediat echipele NASA au „găsit praf negru şi resturi”, a anunţat NASA, fără a preciza dacă este vorba într-adevăr de bucăţi de asteroid.
Această materie va fi analizată, iar „procesul minuţios de dezasamblare” a compartimentului de colectare va avea loc „pentru a avea acces la eşantionul principal din interiorul” acestuia, a scris agenţia spaţială.
O conferinţă de presă este programată la data de 11 octombrie pentru „dezvăluirea eşantionului”. Analiza compoziţiei asteroidului Bennu ar trebui să le permită oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea sistemului solar şi cum a devenit locuibil Pământul.
Mare parte din materialul colectat va fi păstrată
Cea mai mare mostră de sol colectată vreodată de pe suprafața unui asteroid a ajuns pe Terra cu ajutorul unei capsule spațiale aparținând Agenției Spațiale Americane. NASA va studia cele 250 de grame de roci și praf ce provin de la un asteroid care o dată la șase ani se apropie de Pământ.
Fragmentele de asteroid vor oferi indicii prețioase și despre formarea sistemului solar în urmă cu 4,6 miliarde de ani.
Mare parte din materialul colectat va fi păstrată însă pentru a fi studiată de generațiile următoare.
Descoperit în 1999, asteroidul Bennu, de unde au fost prelevat acest eșantion este de mici dimensiuni: adică are un diamentru de 500 de metri, mai mic decât cel care care în urmă cu aproape 66 de milioane de ani a dus la dispariția dinozaurilor.
Este considerat însă periculos, deoarece o dată la 6 ani, orbita sa din jurul Soarelui îl aduce aproape de Pământ. Oamenii de știință spun că sunt șanse mici să lovească Terra, una la 1750 în următorii 300 de ani.
La fel ca alți asteroizi, este o relicvă a sistemului solar timpuriu, iar analizarea sa de către oamenii de știință va oferi indicii prețioase despre originea și dezvoltarea planetelor stâncoase precum Pământul.
Primele rezultate ar urma să fie prezentate de NASA pe 11 octombrie.
Coborârea finală a sondei Osiris-Rex
NASA a evidențiat că este vorba despre mostre în care oamenii de știință își pun mari speranțe. Aceasta deoarece se pare că vor permite o mai bună înțelegere a formării sistemului nostru solar și a modului în care Pământul a devenit locuibil.
Coborârea finală a sondei Osiris-Rex prin atmosfera terestră va fi periculoasă, dar agenția spațială americană speră la o aterizare ușoară, în jurul orei locale 9:00 (15H00 GMT), într-un poligon militar de testare din nord-vestul statului Utah, scrie France 24.
La patru ani de la lansarea sa din 2016, sonda a aterizat pe asteroidul Bennu și a colectat aproximativ nouă uncii (250 de grame) de praf de pe suprafața sa stâncoasă.
Întoarcerea capsulei va necesita „o manevră periculoasă”
„Această returnare de eșantion este cu adevărat istorică”, a declarat pentru AFP Amy Simon, cercetător la NASA. „Acesta va fi cel mai mare eșantion pe care l-am adus de la întoarcerea pe Pământ a rocilor lunare Apollo”.
Întoarcerea capsulei va necesita „o manevră periculoasă”, a recunoscut ea. Osiris-Rex urmează să elibereze capsula – de la o altitudine de peste 108.000 de kilometri (67.000 de mile) – cu aproximativ patru ore înainte de aterizare.
Trecerea prin atmosferă va avea loc abia în ultimele 13 minute, când capsula va coborî cu o viteză de peste 27.000 de mile pe oră, la temperaturi de până la 2.760 de grade Celsius (5.000 Fahrenheit). Coborârea sa rapidă, monitorizată de senzorii armatei, va fi încetinită de două parașute succesive. În cazul în care acestea nu se vor desfășura corect, va urma o „aterizare dură”.
În cazul în care se pare că zona țintă (37 pe 9 mile) ar putea fi ratată, controlorii NASA ar putea decide în ultimul moment să nu elibereze capsula. Sonda și-ar păstra atunci încărcătura și ar efectua o altă orbită a Soarelui. Oamenii de știință ar trebui să aștepte până în 2025 înainte de a încerca o nouă aterizare.
Dacă va reuși, însă, Osiris-Rex s-ar îndrepta spre o întâlnire cu un alt asteroid.
NASA intenționează să anunțe primele rezultate pe 11 octombrie
Odată ce capsula de mărimea unui pneu va ateriza în Utah, o echipă cu măști și mănuși de protecție o va plasa într-un recipient și o va transporta cu elicopterul într-o „cameră curată” temporară din apropiere. NASA dorește ca acest lucru să se facă cât mai repede și mai atent posibil pentru a evita orice contaminare a eșantionului cu nisipul deșertului, care ar putea distorsiona rezultatele testelor.
Luni, presupunând că totul merge bine, eșantionul va fi transportat cu avionul la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston, Texas. Acolo, cutia va fi deschisă într-o altă „cameră curată” – începutul unui proces care va dura câteva zile.
NASA intenționează să anunțe primele rezultate în cadrul unei conferințe de presă pe 11 octombrie.Cea mai mare parte a eșantionului va fi conservată pentru a fi studiată de generațiile viitoare. Aproximativ un sfert din el va fi utilizat imediat în experimente, iar o cantitate mică va fi trimisă în Japonia și Canada, parteneri ai misiunii.Japonia a oferit anterior NASA câteva grăunțe de pe asteroidul Ryugu, după ce a adus 0,2 uncii de praf pe Pământ în 2020, în timpul misiunii Hayabusa-2. Cu zece ani înainte, aceasta adusese o cantitate microscopică de pe un alt asteroid.
Dar eșantionul de pe Bennu este mult mai mare, permițând efectuarea unui număr semnificativ mai mare de teste, a declarat Simon.