Târgul Piața Țărănească are loc în perioada 24 – 26 mai , între orele 10:00 și 19:00, în curtea interioară de la Muzeul Ţăranului Român din București. Aflați ce fel de produse puteți cumpăra (chiar gusta!) și cum vă puteți petrece timpul liber.
Accesul se face prin strada Monetăriei, iar intrarea este liberă! Curtea muzeului găzduieşte meşteri și artizani veniţi din toate zonele ţării. Vizitatorii iubitori de tradiție pot alege de aici cadouri realizate manual: ii de colecție și ii noi din diferite zone etnografice, icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, covoare tradițonale țesute în război, brâie, zgardane, marochinărie , vase din ceramică, bijuterii din argint sau cu pietre semiprețioase, obiecte din lână împâslită decorațiuni și tablouri, jucării, cosmetice naturale, lavandă, flori și multe altele.
Călătorie în timp la Muzeul Țăranului Român
Copiii, dar și adulții pot participa la ateliere și demonstrații de pictură, icoane pictate pe lemn, realizarea de zgârdane tradiționale din mărgele, coronițe cu flori de câmp și lână împâslită.
Producătorii aduc la târg o mulțime de bunătăți: brânzeturi proaspete și maturate din lapte de capră și de oaie, fructe şi legume de sezon, miere și produse apicole, ţuică de la Cuca Măcăii, prăjituri de casă făcute după rețete din Banat, plăcinte, o gamă variată de dulceţuri, limonadă cu miere și ghimbir sau cătină.
De asemenea colecționarii de antichități vă invită într-o călătorie în timp. Aduc din lăzile de zestre și gospodăriile satelor românești, roţi de tors, unelte din gospodăria țărănească, blidare, ciubere, porți, lingurare, costume populare autentice, covoare, icoane şi mobilier ţărănesc, dar și bijuterii, statuete, sfeșnice, cărți, numismatică, tablouri, decorațiuni și fel de fel de obiecte de colecție.
La fața locului se vor prepara bucate delicioase: kurtos kalacs, clătite, frigărui de pui cu conopidă pane, sărmăluțe cu mămăligă, fasole cu ciolan, costița de porc cu varză călită, bulz, păstrăv, scrumbie.
Expoziție la Muzeul Țăranului Român
Dacă tot treceți pe la piața de la Muzeul Țăranului Român, puteți vedea și o remarcabilă expoziție dedicată lutului, respectiv ceramicii. Cu un titlu sugestiv – „Revendicând pământul”, expoziția aduce la lumină piese provenite de la colecționari renumiți.
Desigur, este vorba despre o revendicare artistică, metaforică a pământului, realizată în cadrul proiectului cultural „Tradiție în lut – în siajul artiștilor ceramiști”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Expoziția este structurată pe mari regiuni geografice, istorice și etnografice (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crișana, Banat, Moldova), punându-se în valoare diversitatea ceramicii tradiționale specifice fiecărei zone.
Proiectul își propune valorificarea tandemului colecții particulare -colecții muzeale, dar și readucerea în atenția publicului a unei lumi pe cale de dispariție, prin etalarea unor asemenea opere de artă de factură populară, care exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse până acum.
Astfel, expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român conține piese remarcabile, din centre consacrate, cum sunt cele de la Vlădești și Horezu, provenite de la colecționari renumiți, precum Barbu Slătineanu, alături de o parte din colecția „Sergiu Sorin Popescu”. Aceasta din urmă, cuprinde peste 1100 de piese, incluzând și ceramică de secol XIX (sau chiar mai veche), ce provine din centre ceramice de pe tot teritoriul României. De altfel Sergiu Sorin Popescu, restaurator de ceramică și metal, la Muzeul Național de Istorie, este curator al expoziției „Revendicând pământul”.
Până când va putea fi vizitată expoziția de la Muzeul Țăranului Român
În cadrul expoziției s-a urmărit aducerea în prim plan, pentru publicul profan, dar și pentru specialiști, a unor tipuri ceramice păstrate din neolitic până în prezent, cu schimbările inerente ale ornamenticii și, mai mult sau mai puțin, ale formelor. Când spunem ceramică, ne gândim la vasele din argilă, de diferite tipuri: ulcioare, căni, blide, străchini, farfurii, etc. Dar sunt expuse, de asemenea, și alte piese, de tipul cahlelor sau țiglelor, manufacturate în cadrul unor mici ateliere sau făbricuțe, care astăzi nu mai există. În cadrul expoziției sunt prezentate și jucării sau forme ceramice în miniatură: pușculite, clopoței, fluiere, mărțișoare, ulcioare.
Colecționarul Sergiu Sorin Popescu, curatorul expoziției, consideră că „este esențial să ne întoarcem la rădăcini, la ceea ce strămoșii ne-au lăsat moștenire. Proiectul (n.r- „Tradiție în lut – în siajul artiștilor ceramiști”) reprezintă un prilej de dezvoltare a orizonturilor pentru tânăra generație, dar și pentru toți cei care vor simți nevoia de a aprofunda domeniul”. Astfel, vor fi realizate trei expoziții – la Muzeul Național al României, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat, un catalog și, totodată, vor fi create materiale conexe (clipuri video, tur 3D).
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media
De aceeași părere cu Sorin Popescu este etnologul Doina Ișfănoni, care consideră că „datoria fiecărei generaţii este de a pune asemenea elemente la locul care se cuvine din punct de vedere cultural, deoarece, indiferent de locul, de ţara, de comunitatea căreia îi aparţine o asemenea valoare, ea rememorează istoria civilizaţiei, istoria umanităţii”.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media a Muzeului Țăranului Român până pe 26 mai 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.
Și, în plus, dacă nu știați, arhiva de la Muzeul Țăranului Român este una dintre cele mai surprinzătoare arhive etnografice din țară. Lumea satului și universul orașului se întâlnesc într-o radiografie multimedia a vieții cotidiene din ultimii 150 de ani.
Ce nu știați despre Muzeul Țăranului Român
Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, în forma lui actuală, a fost înfiinţat în anul 1990. Înainte de această dată, se poate însă vorbi şi de alte încercări şi începuturi ale acestuia. În 1864, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Muzeului Naţional de Antichităţi, precursorul actualului Muzeu al Ţăranului Român. La 11 octombrie 1906, este înfiinţat un muzeu autonom al artei populare româneşti, numit „Muzeul de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială”, cu sediul în clădirea fostei Monetării. În funcţia de director a fost numit Alexandru Tzigara-Samurcaş, un eminent istoric de artă datorită căruia instituţia va dobândi un statut ştiinţific şi cultural prestigios. Ulterior, în anul 1912, ca urmare a actului semnat de Carol I, se începe construcţia sediului actual, amplasat pe locul fostei monetării a statului, cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor fiind arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti.
După ce de-Al Doilea Război Mondial, clădirea se va transforma, începând cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român. După Revoluţia din 1989, la 5 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, l-a numit pe pictorul Horia Bernea (fiul etnografului Ernest Bernea) director al reînfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.
Citiți și: Top 5 flori rezistente, pentru oameni comozi
