Muzeul Ion Creangă de la Humulești va fi redeschis publicului. Scopul acestei intituții de cultură a fost și va rămâne și de acum înainte acela de a cultiva memoria renumitului scriitor.
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă în satul Humulești din județul Neamț. Datarea casei este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8.
Într-o formulă expozițională îmbogățită, muzeul invită vizitatorii într-o lume a „Amintirilor din copilărie” sugestiv creionată prin bunurile culturale etalate în interiorul și exteriorul casei.
Materialele expoziționale complementare constând în panouri foto-documentare, ecran touchscreen și reproduceri fotografice, aflate în curtea interioară și în spațiul expozițional nou construit evidențiază biografia și opera marelui scriitor humuleștean, valoarea etnografică a locuinței, și ocupațiile și meșteșugurile practicate în lumea satului tradițional din secolul al XIX-lea.
Noua expoziție permanentă, datorită lucrărilor de restaurare, respectă pe deplin specificul locuinței tradiționale de la jumătatea secolului al XIX-lea. Martor tăcut al vremurilor, imobilul păstrează în linii mari compartimentarea inițială.
Muzeul Ion Creangă, casa în care a locuit scriitorul
Potrivit mărturiilor lăsate de autorul capodoperei „Amintiri din copilărie” și a descrierilor din prima jumătate a secolului al XX-lea, casa avea o cămară din care se urca în pod, o tindă și o cameră de locuit. Aceasta din urmă fiind organizată după specificul interiorului caselor țărănești din acea perioadă: sobă mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnau hainele de sărbătoare, ladă de zestre, laviță pentru șezători, icoane vechi, ștergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de țesut și tors.
Casa în care a copilărit bunul prieten al poetului Mihai Eminescu și cel care anima reuniunile societății literare „Junimeaˮ, din Iași, a fost construită în jurul anului 1830 de Petrea Ciubotariul, bunicul lui Ion Creangă. Nu există informații referitoare la felul în care arăta imobilul în prima jumătate a secolului al XIX-lea și în vedere că persistă unele lacune privind organizarea interioară a spațiului. Aceasta ca urmare a modificărilor survenite în timp. Totuși, varietatea surselor documentare (etnografice, literare și arhivistice) a permis specialiștilor să clarifice unele aspecte mai puțin cunoscute cu privire la posibila înfățișare a casei.
Un monument istoric, în care a locuit unul dintre cei mai îndrăgiți reprezentanți al literaturii clasice moderne. Astfel, potrivit celor care au analizat viața și opera scriitorului Ion Creangă, locuința familiei sale a fost reprezentativă pentru arhitectura tradițională a epocii, fără a impresiona prin formă, dimensiuni sau structură, încadrându-se astfel într-un tipar specific mediului rural, datorită unui conservatorism accentuat. După donația din 1944 a Sofiei Grigoriu, nepoata de soră a junimistului, prin care casa în care a copilărit scriitorul humuleștean a intrat în proprietatea „Asociației Generale a Învățătorilor din România”, s-au făcut primele demersuri pentru amenajarea locuinței ca muzeu.
Începând din 1951, scopul acestei intituții de cultură a fost și va rămâne și de acum înainte acela de a cultiva memoria renumitului scriitor.
Muzeul Ion Creangă
Imobilul era compartimentat în trei încăperi
Construit din lemn, lut și piatră, în proporții diverse și în funcție de necesități, imobilul era compartimentat în trei încăperi. Potrivit mărturiilor lăsate de autorul capodoperei Amintiri din copilărie și a descrierilor din prima jumătate a secolului al XX-lea, casa avea o cămară din care se urca în pod, o tindă și o cameră de locuit, aceasta din urmă fiind organizată după specificul interiorului caselor țărănești din acea perioadă: sobă mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnau hainele de sărbătoare, ladă de zestre, laviță pentru șezători, icoane vechi, ștergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de țesut și tors.
După trecerea în eternitate a scriitorului humuleștean, casa în care a copilărit a devenit martor tăcut al unor evenimente cu caracter comemorativ, cel mai important fiind cel din 1937, prilejuit de celebrarea a 100 de ani de la nașterea povestitorului. Tot în acest an a fost înființat Căminul Cultural „Ion Creangăˮ din Humulești și a fost deschis un mic muzeu, la școala din satul natal, care cuprindea „…peste 200 piese, unele de mare valoare, cum sunt de ex. Ceaslovul lui Creangă, stâlpul hornului, scara, scrieri și semnături de ale marelui povestitor și alteleˮ. Inaugurarea oficială a spațiului muzeal a avut loc la data de 7 mai 1939, fiind vizitat, în luna imediat următoare, pe 20 iunie 1939, de Marele Voievod Mihai de Alba Iulia și colegii săi din clasa palatină, cu ocazia unei vizite de studiu în Maramureș și Moldova. De aici, moștenitorul tronului României și suita regală s-au îndreptat spre casa scriitorului Ion Creangă, dovada prezenței lor pe meleaguri nemțene fiind însemnarea pe care viitorul rege a lăsat-o în cartea de impresii.
Care e situația bojdeucii lui Ion Creangă
Pe de altă parte, bojdeuca lui Ion Creangă din cartierul ieşean Ţicău a fost redeschisă anul trecut, după finalizarea lucrărilor de restaurare. Bojdeuca a fost deschisă publicului pe 15 decembrie 2023, în pofida criticilor și controverselor care au apărut după „renovarea” ei. La inaugurare a participat și mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, care a oficiat un ceremonial religios.
