Motivarea Curții de Apel Ploiești în decizia privind anularea alegerilor de către CCR: Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești își justifică sentința controversată prin care a anulat decizia CCR privind alegerile din 24 noiembrie, afirmând că judecătorii Curții Constituționale au interpretat „în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu.
Motivarea Curții de Apel Ploiești în decizia privind anularea alegerilor de către CCR
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești își justifică sentința controversată prin care a anulat decizia Curții Constituționale (CCR) privind alegerile din 24 noiembrie, susținând că judecătorii CCR au interpretat „în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu
„Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat” (pag. 14), explică judecătorul.
De interes și: Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, suspendată de Justiție. Curtea Supremă are ultimul cuvânt
Vasile adaugă că CCR a încălcat termenul în care ar fi putut să se discute posibilitatea anulării alegerilor și amintește faptul că, inițial, CCR validase alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. De asemenea, judecătorul subliniază că cererea de anulare a alegerilor ar fi trebuit formulată în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării și că „soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.
Judecătorul Alexandru Vasile susține că CCR a încălcat propria sa decizie de validare inițială a alegerilor, arătând că instanța constituțională nu a așteptat finalizarea procesului de votare pentru turul II (care deja începuse în diaspora). De asemenea, Vasile menționează că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor, punctând că „în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.
De interes și: Cine este judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești, care a suspendat decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale
Judecătorul adaugă că CCR ar fi fost obligată să respecte propria sa hotărâre, validând primul tur de scrutin, și consideră că anularea întregului proces electoral „aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, care este implicit în toate articolele Convenţiei europene a drepturilor omului şi care a fost consacrat în jurisprudenţa C.E.D.O”.
În plus, Vasile subliniază că „dovezile de fraudă, evident, trebuie să aibă legătură cu procedura electorală”, menționând posibile fraude precum buletine de vot false, vot multiplu sau turism electoral, dar subliniind că acestea nu vizează etapele anterioare procesului de votare, cum ar fi campania electorală sau finanțarea acesteia, care nu sunt reglementate de legea referitoare la anularea alegerilor.
Contestația femeii din Dâmbovița privind anularea Hotărârii CCR și restrângerea dreptului de vot
Cetăţeanul care a obţinut la Curtea de Apel Ploieşti suspendarea executării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei, precum și anularea acestei hotărâri în primă instanţă, este o femeie din judeţul Dâmboviţa, din localitatea Pucioasa.
Aceasta a formulat o cerere cu trei capete de cerere: primul vizează suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 32 din decembrie 2024, al doilea cere anularea aceleaşi hotărâri a CCR, iar al treilea solicită plata cheltuielilor de judecată.
Femeia, în vârstă de 60 de ani, a invocat în cererea sa faptul că dreptul său de a vota a fost „vătămat” prin hotărârea CCR, a cărei anulare o solicită.
Reclamanta susţine că votul său valid exprimat în 24 noiembrie 2024 „a fost anulat, aruncat la gunoi” şi că a fost împiedicată să îşi exprime opţiunea pentru unul dintre cei doi candidaţi validaţi. „Am fost împiedicată să îmi exprim votul în turul al doilea, din 8 decembrie (…) ca şi cum aş fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale, deşi nu mă aflam în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. 2 din Constituţia României, iar art. 53 alin. 1 din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege. În mod indirect şi ilegal, prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, a cărei anulare o cer, am fost încadrată şi eu, dar şi toţi cetăţenii cu drept de vot, în categoria prevăzută de art. 36 alin. 2 din Constituţia României, adică în categoria debililor sau alienaţilor mintali, puşilor sub interdicţie sau condamnaţilor la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre definitivă, fiind batjocoriţi, înjosiţi şi umiliţi, ca persoane care nu merită să-şi exercite dreptul de vot”, a argumentat reclamanta.
De asemenea, ea susţine că, prin decizia CCR nr. 32, nu numai că dreptul ei și al altor alegători din România de a alege între cei doi candidaţi validaţi prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 a fost „restrâns”, dar le-a fost „anulat definitiv” dreptul de a vota în alegerile prezidenţiale.
Femeia afirmă că prin hotărârea a cărei anulare o cere „a fost adusă atingere şi interesului legitim public, întrucât această hotărâre a împins România în afara ordinii de drept şi a democraţiei constituţionale”.
Fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte a dat startul plângerilor pe TikTok
Totul a început de la fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte (Botoșani), o persoană cunoscută pentru opiniile sale controversate și pozițiile anti-DNA din urmă cu zece ani, care a decis să utilizeze TikTok pentru a da startul unei serii de plângeri în instanțe. Axinte a fost promovată activ pe anumite platforme și a devenit o voce puternică în susținerea lui Călin Georgescu pe parcursul campaniei electorale, continuând să-l sprijine și acum.
Fosta judecătoare este un înfocat apărător al lui Georgescu și, pe lângă aceasta, a lansat apeluri pentru „dreptate pentru BogPr”, un om acuzat de procurori și arestat preventiv pentru presupusa corupere a alegătorilor prin plăți către influenceri TikTok în cadrul alegerilor din 24 noiembrie.
Începând din 7 aprilie, Axinte a început să posteze pe TikTok o serie de videoclipuri, explicând „strategia” pe care ar fi trebuit să o urmeze utilizatorii care aveau în plan să depună plângeri pentru „turul doi înapoi”. Prin aceste filmulețe, ea a ghidat pas cu pas persoanele interesate, explicând inclusiv cum să achite taxa de timbru pe Ghiseul.ro sau cum să descarce modelul de plângere prealabilă, pe care l-a pus la dispoziție celor care au dorit să se implice în această acțiune.
