În fiecare an, în sâmbăta înainte de Rusalii, sunt pomeniţi cei trecuţi în eternitate, iar momentul poartă denumirea populară Moşii de Vară (sau Sâmbăta Morților). Cu aceasta ocazie, în toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice.
În fiecare an, în sâmbăta înainte de Rusalii, sunt pomeniţi cei trecuţi în eternitate, iar momentul poartă denumirea populară „Moşii de Vară”. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor, zi denumită și ”Sâmbăta Morților”.
Cu aceasta ocazie, în toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice, potrivit crestinortodox.ro. Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).
Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor. În tradiția populară se crede că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşesc rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobesc gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei și fac pomeni.
Moșii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor
La mormintele curăţate din timp au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.
Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.
Moșii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere. Pomana se împarte săracilor și străinilor și se spune că nu este bine să o dai rudelor. De asemenea, mâncarea dată de pomană trebuie să fie caldă, întrucât mirosul bucatelor calde îi satură pe cei de dincolo.
Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor
La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii. Conform tradiției, de Moși, în primul rând, morții trebuie să primească apă de pomană pentru a nu suferi de sete pe lumea cealaltă. În această zi, cei care iau apă din fântâni, trebuie să lase câte un bănuț de sufletul morților.
Tradiţia spune că la Moşii de Vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.
De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală.
În diferite localităţi din Prahova se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Această ofrandă tradiţională se taie felii, se pune pe frunze de nuc şi se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi în familia persoanei comemorate. Gospodinele împart vase cu mâncare, cu păsat, cu vin şi cireşe rudelor şi vecinilor în memoria celor adormiţi.
La Moșii de Vară, tradiții diferite în țară
În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa în curtea casei şi o împodobesc cu vase pline cu numeroase bucate. Pe lângă bucatele specifice praznicului, în mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Gospodarii învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.
După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi argeşene, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă. După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate.
În tot Ardealul se dau de pomană fructe şi colaci. În fiecare familie „se ridică” pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie. În Moldova, credincioşii dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.
În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, şi „se întorc” în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.
Creştinii care-şi venerează morţii, şi respectă anumite tradiţii în gospodăriile lor, vor fi sănătoşi şi se vor bucura de spor în munca lor pe tot parcursul anului.
Alte tradiții
În ziua Moşilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. În tradiţia populară se spune că femeile care nu respectă interdicţia riscă să le amorţească mâinile şi nu vor mai putea munci cu spor. Pentru a-şi proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice – furtuni sau trăsnete, credincioşii trebuie să ofere săracilor o porţie din primul fel de bucate, preparate pentru praznicul Moşilor de vară.
Potrivit tradiţiei, credincioşii pot să prevină necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.
Credincioşii care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători – Moşii de cireşe, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoşi, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu rudele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti.
Citiți și: De la peșteră, la biserică: Locul unde s-a născut Hristos /VIDEO
