Moșii de toamnă, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților, reprezintă una dintre cele mai importante și emoționante zile de pomenire a celor adormiți din calendarul creștin-ortodox. Această sărbătoare, care are loc de regulă în prima sâmbătă a lunii noiembrie (în 2025, de exemplu, pică pe 1 noiembrie), este un prilej de comuniune profundă între lumea celor vii și a celor plecați.
Ce reprezintă Moșii de toamnă / Sâmbăta Morților
Termenul popular „Moși” provine de la „strămoși” și se referă la toți înaintașii noștri trecuți la cele veșnice. Biserica Ortodoxă a rânduit sâmbăta ca zi specială pentru pomenirea morților, amintind de Sâmbăta Mare, când Hristos a stat cu trupul în mormânt înainte de Înviere.
Prin urmare, Moșii de toamnă nu reprezintă doar un ritual de comemorare, ci o expresie a credinței în Înviere și în viața veșnică. În această zi, credincioșii se roagă pentru iertarea păcatelor celor adormiți, oferind milostenie în numele lor, un gest care, potrivit învățăturii bisericești, poate ușura sufletele celor plecați.
Despre sărbătoarea Sâmbăta Morților, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.
În Sâmbăta Morților, familiile vizitează cimitirele. Se curăță și se împodobesc mormintele cu flori de sezon (precum crizanteme), se aprind lumânări (cel puțin una pentru fiecare suflet) și se tămâiază. Aprinderea lumânărilor simbolizează dragostea și respectul, dar și credința că cei adormiți se odihnesc laolaltă în lumina lui Hristos.
Ce NU se face de Moșii de toamnă
Ca în cazul oricărei sărbători dedicate pomenirii, există și câteva lucruri pe care tradiția populară le interzice, pentru a nu tulbura sufletele morților:
-Nu este bine să se lucreze la câmp, să se spele haine sau să se facă munci grele.
-În unele zone se crede că măturatul sau aruncatul gunoiului în această zi ar putea deranja spiritele celor adormiți.
-Nu se dau de pomană băuturi alcoolice sau țigări, fiind considerate nepotrivite pentru un act de milostenie religios. De asemenea, se evită oferirea de obiecte vechi sau stricate.
-Este o zi dedicată păcii și reculegerii, așadar certurile și vorbele de ocară sunt strict interzise.
-Unele tradiții populare spun că nu se împart obiecte personale, precum haine sau accesorii, care au aparținut direct celui decedat (deși hainele vechi ale răposatului sunt uneori donate în scop caritabil, în general, obiectele de pomană se referă la cele care se dau ca milostenie, nu neapărat cele purtate de cel plecat).
Ce se dă de pomană de Moșii de toamnă (Sâmbăta Morților)
Pregătirile pentru Sâmbăta Morților încep adesea cu o zi înainte, când familiile pregătesc darurile și mâncărurile care urmează a fi sfințite și împărțite. Credincioșii aduc la Sfânta Liturghie pomelnice cu numele celor adormiți, împreună cu colivă, colaci (sau prescuri) și vin roșu. Preotul citește aceste nume în cadrul slujbei, urmată de oficierea Parastasului, slujbă specială pentru odihna sufletelor.
Coliva simbolizează învierea (grâul care moare pentru a rodi) și speranța vieții veșnice, vinul amintește de sângele lui Hristos, iar lumânările reprezintă lumina credinței și lumina veșnică ce călăuzește sufletele.
După slujbă, se împart pachete care conțin, pe lângă colivă și colaci, mâncare gătită (sarmale, plăcinte, pilaf, etc.), fructe de toamnă și dulciuri.
O tradiție importantă este ca darurile să fie oferite în vase noi (farfurii, căni, cratițe) însoțite de tacâmuri, un obicei care simbolizează renăscută și plenitudinea vieții de dincolo. Pomana se dă în special oamenilor săraci sau celor nevoiași, considerându-se că aceștia sunt mijlocitori către Dumnezeu pentru sufletele celor plecați.
„În tradiția ortodoxă, Sâmbăta Morților este o zi de reculegere și de pomenire a celor trecuți în veșnicie. Credincioșii participă la slujbe speciale, iar după obicei, împart pachete cu alimente. Gestul are atât rolul de a-i sprijini pe cei aflați în nevoie, cât și pe cel de a păstra vie amintirea celor dragi răposați.
Pachetele de pomană variază în funcție de zonă și pot cuprinde nuci, struguri, pere și alte fructe de toamnă, dar și plăcinte cu dovleac și colivă sau grâu fiert. În anumite regiuni, tradiția adaugă și un simbol aparte: un bănuț strecurat în pachet, despre care se crede că aduce noroc deopotrivă celui care primește și celui care dăruiește.” a explicat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București
