O nouă ediţie a Mogoșoaia ClasicFest, continuă și în acest an sub genericul „Culturile lumii”. Evenimentul are loc în perioada 25 si 26 mai, în spațiile Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Prin urmare, dacă ești prin București ai culturile lumii la doi pași de tine!
Timp de două zile, în spaţiile de poveste ale Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia, vă veţi putea bucura de: expoziţii de artă plastică, fotografie, obiecte tradiţionale, proiecţii de filme, concerte, spectacole de dans, ateliere handmade pentru copii.
Țări din Asia, Europa, Africa și America de Sud și-au anunțat participarea, iar cu ocazia acestui festival veți putea descoperi prin muzică, artă plastică, dans, imagini și tradiții, tări ca: Uruguay, Vietnam, Egipt, Turkmenistan, Siria, Irak și România.
Timp de două zile, în spaţiile de poveste ale Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia, vă veţi putea bucura de: expoziţii de artă plastică, fotografie, obiecte tradiţionale, proiecţii de filme, concerte, spectacole de dans, ateliere handmade pentru copii. Sâmbătă 25 mai, la ora 13.00 va avea loc Festivitatea de premiere şi vernisajul expoziţiei laureaţilor ediţiei a V-a Concursului Internaţional de artă plastică „Martha Bibescu”, organizat în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România.
Mogoșoaia ClasicFest: Suita de manifestări propusă de Egipt, Siria şi Irak
Tot sâmbătă, în aceeaşi zi, la ora 14.00 va debuta suita de manifestări propusă de Egipt, Siria şi Irak: prezentare de filme documentare, concertul de muzică arabă susţinut de Feras Sarmini (Politiki Lyra) şi Alexandru Nistoreanu (Oud) şi deschiderea expoziţiei reunind lucrări de pictură şi sculptură mică realizate de artiştii Farouk şi Ammar Alnahhas din Siria, de pictorul Geafar Dia din Iark, precum şi obiecte tradiţionale din Egipt.
La ora 16.00, Ambasada Turkmenistanului propune un complex de manifestări din care nu vor lipsi: proiecţii de filme documentare, un recital de dutar (instrument tradiţional din această ţară), spectacolul de dansuri tradiţionale „Kusht Depdi” şi o expoziţie în care vor fi prezentate cărţi dedicate parsonalităţii lui Magtymguly Fragi – 300 de ani de la naşterea creatorului limbilor turcice, precum şi costume tradiţionale şi fotografie.
Duminică 26 mai, de la ora 12.00, debutează manifestările propuse de Vietnam. După proiecţia de filme documentare, va avea loc un spectacol de costume tradiţionale vietnameze, precum şi un recital susţinut de: Trinh Dan Nhi (vioară), Giang Nguyen Zha (violoncel) şi Ana Gheba (pian). De asemenea într-una din sălile de la parterul Palatului Mogoşoaia vor putea fi admirate lucrările de pictură ale pictoriţei Van Duong Thanh.
La ora 14.00, Ambasada Uruguayului propune o călătorie în America de Sud, incluzând conferinţa etnomuzicologului şi cercetătorului Carlos Blanco Fadol, care de-a lungul a 40 de ani a folosit muzica ca un element de comunicare pur antropologic. Acesta va susţine un recital împreună cu percuţionista Irina Rădulescu. La final vor fi proiectate filme documentare despre El Candombe şi expoziţia de fotografie a artiştilor uruguayeni Gaston Britos, Jorge Tulio Idiarte Borada Diaz şi Julio Testoni.
Mogoșoaia ClasicFest: România va fi reprezentată de actriţa Lamia Beligan
România va fi reprezentată, la ora 16.00, de actriţa Lamia Beligan şi chitaristul Tudor Niculescu Mizil, într-un spectacol sincretic, care va fi urmat de vernisajul expoziţiei de pictură, grafică, litografie şi sculptură a artistului Samy Briss, creator născut la Iaşi, plecat în Israel şi care cunoaşte succesul internaţional în Franţa, odată cu stabilirea la Paris. Prezintă Adina Renţea.
Pe parcursul ambelor zile de festival vor avea loc opt ateliere de: bijuterii handmade, caricatură, mandale, dans tradiţional turkmen, pictură 3 D şi colaj artistic. Locurile la atelierele pentru copii şi adolescenţi sunt limitate. La fiecare dintre acestea vor fi acceptaţi maxim 10 participanţi. Doritorii trebuie şi exprime dorinţa scriind pe adresa asociatiaprovalores@gmail.com.
La manifestările din spaţiile interioare ale palatului intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc, stil utilizat anterior și la un alt palat al voievodului, construit de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.
Ce nu știați despre Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia
După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.
Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia, Martha.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea. Prințesa a plecat însă definitiv din țară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comănești.
Construit în stil românesc renascentist (stil Brâncovenesc), Palatul si Complexul de la Mogoșoaia, îmbină elemente venețiene și otomane, fiind compus din “palatul” propriu – zis, curtea interioară, Turnul Portii, Cuhnia (bucataria veche), Vila Elchingen (vechea casă de oaspeți), ghețăria, cavoul familiei și sera de flori.
În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.
Citiți și: Clădirea „bulgărească” din București, care oprește tramvaiul. Ce spune Primarul Capitalei
