Au trecut aproape trei ani de la o tragedie petrecută în cadrul Universității din București, pe care conducerea instituției de învățământ superior de stat a făcut tot posibilul să o țină departe de lumina reflectoarelor.
În 2022, Raluca Grigoriu, angajată a Universității București, a decis să-și pună capăt zilelor, aruncându-se de la etajul 9 al blocului unde își avea domiciliul. Ea lucra de peste 10 ani la Editura Universității București, avea un titlu de doctor și a publicat mai multe lucrări științifice, fiind specializată în greaca veche.
Surse din instituție au declarat, sub protecția anonimatului, că femeia era cunoscută drept o persoană instabilă emoțională și cu dificultăți de adaptare în medii noi, însă conducerea universității, în frunte cu rectorul Marian Preda, a ales să nu-i ofere sprijinul necesar, prin consiliere.
Forțată să-și schimbe locul de muncă
Venit la conducere, Marian Preda a vrut să-și implice oamenii de încredere în toate departamentele instituției, iar una dintre țintele sale a fost Editura Universității din București. Deoarece întreg colectivul acestui departament era angajat prin concurs, Marian Preda a apelat la un artificiu utilizat de oamenii numiți politic în diverse instituții de stat: reorganizarea. Astfel, Marian Preda a decis desființarea Editurii Universității din București, în locul ei urmând să apară un nou departament în care să fie incluși angajații de la Ars Dogendi, o editură privată, dar finanțată de la bugetul Universității.
Cunoscând foarte bine problemele Ralucăi Grigoriu, oamenii lui Marian Preda, care aveau sarcina de a reorganiza editura, i-au transmis angajatei că transferul este cea mai bună soluție pentru ea. Astfel, Raluca Grigoriu a ajuns la biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității București.
Foștii colegi ai Ralucăi Grigoriu au mai mărturisit că femeia se plângea că nu se poate adapta la condițiile din noul birou și că se simte izolată și depresivă. Totul a culminat cu vestea tragică a morții femeii.
”Puterea” a scris despre neregulile semnalate la concursurile de angajare la noua Editură a Universității București – Bucharest University Press. Din informațiile obținute pe surse, a existat și un dosar la DNA, dar care nu a fost finalizat nici acum. De asemenea, ”Oficiul de știri” a dezvăluit o serie de nereguli petrecute la concursurile de angajare din cadrul Universității București.
Cristian Preda, contracandidatul lui Marian Preda, doar de ochii lumii
Surse din instituție ne-au mai dezvăluit că, în campania pentru funcția de rector al Universității din București, încheiată cu victoria lui Marian Preda, care a obținut cel de-al doilea mandat de rector, consilierii contracandidatului săi, Cristian Preda, i-au propus fostului europarlamentar PMP să deschidă discuția despre scandalul Raluca Grigoriu și despre neregurile de la concursurile de angajare în dezbateri.
Cristian Preda a ales însă să păstreze tăcerea. Nu e de mirare că acum Marian și Cristian Preda împart studiourile de televiziune, la diverse dezbateri. De asemenea, pe cei doi îi leagă un trecut în Partidul Mișcarea Populară. Marian Preda a fost pentru un an preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, fundaţie pe care s-a construit Partidul Mişcarea Populară. Sociologul a demisionat din această funcţie în iunie 2014, la două zile după ce Elena Udrea a câştigat şefia partidului. Cristian Preda a intrat în Partidul Mișcarea Populară la finele lunii ianuarie 2014 și a candidat pe listele acestui partid la alegerile europarlamentare, obținând astfel al doilea mandat de europarlamentar, în paralel fiind ales doar Siegfried Mureșan. În cursul aceluiași an a demisionat din partid și a rămas independent până pe 29 ianuarie 2019, când s-a înscris în Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS). După ce a acceptat postul de decan al Facultății de Științe Politice din Universitatea București, Preda a demisionat din PLUS, noua poziție fiind incompatibilă cu activitatea politică.
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
