India îşi propune să trimită în 2024 prima sa misiune cu echipaj uman în spaţiu – numită Gaganyaan şi a testat sistemul de evacuare care va fi folosit de astronauţi în caz de urgenţă.
Gaganyaan are un buget de peste 1,08 miliarde de dolari şi are în vedere lansarea unui echipaj format din trei membri pe o orbită de 400 km pentru o misiune de trei zile, după care se va întoarce pe Pământ, prima operaţiune urmând să aibă loc în 2024, potrivit presei indiene. Premierul indian, Narendra Modi, a anunţat săptămâna aceasta foaia de parcurs spaţială a ţării pentru următorii ani, care include de asemenea trimiterea primului astronaut pe Lună în 2040, construcţia unei staţii spaţiale până în 2035 şi noi misiuni către planetele vecine Venus şi Marte.
„Suntem foarte fericiţi să anunţăm succesul misiunii. Obiectivul a fost acela de a verifica sistemul de evacuare a echipajului. Vehiculul a depăşit uşor viteza sunetului înainte de a iniţia sistemul”, a declarat şeful Organizaţiei Indiene de Cercetare Spaţială (ISRO), S.Somanath, de la centrul de control, după încheierea testului.
Deşi decolarea vehiculului spaţial era programată pentru ora locală 8.00 (2.30 GMT) de la centrul din Sriharikota, în statul sud-estic Andhra Pradesh, în cele din urmă aceasta a fost amânată cu două ore dintr-un motiv pe care ISRO nu l-a făcut public, deşi a precizat că a fost identificat corect înainte de lansare.
Acesta a fost primul zbor de test al misiunii spaţiale Gaganyaan, care are ca scop demonstrarea capacităţii Indiei de a efectua zboruri spaţiale cu echipaj uman.
Misiunea Aditya-L1 are ca țintă un punct situat la 1,5 milioane km de Terra
India a lansat pe 2 septembrie o nouă misiune spațială! Este vorba despre faptul că această țară își propune să studieze diverse elemente componente ale Soarelui. Misiunea Aditya-L1 are ca țintă un punct situat la 1,5 milioane km de Terra, iar călătoria va dura aproape patru luni.
O rachetă va trimite în spațiu sonda Aditya-L1 pe data de 2 septembrie, la ora României 9.20. Lansarea se va face de la centrul spațial Satish Dhawan Space Centre, în Sriharikota.
Misiunea a fost construită de Indian Space Research Organization (ISRO) și călătoria ei la punctul situat atât de departe va dura 109 zile.
Cele șapte instrumente ale Aditya-L1
Racheta indiană PSLV-C57 va pune sonda pe orbita inferioară a Terrei, iar sonda își va continua lunga călătorie, după câteva manevre care trebuie făcute perfect.
Sonda, care dispune de șapte instrumente științifice, va avea ca misiune să studieze vântul solar, fotosfera, cronosfera, coroana și alte zone ale Soarelui.
Care sunt cele șapte instrumente ale Aditya-L1? Visible Emission Line Coronagraph (VELC), Solar Ultraviolet Imaging Telescope (SUIT), Aditya Solar wind Particle EXperiment (ASPEX), Plasma Analyser Package for Aditya (PAPA), SolarLow Energy X-ray Spectrometer (SoLEXS), High Energy L1 Orbiting X-ray Spectrometer (HEL1OS), un magnetometru.
După aproape patru luni, sonda va ajunge într-un punct oarecum stabil de unde va efectua observațiile, punctul Lagrange L1. Lagrange reprezintă numele matematicianului francez Joseph-Louis Lagrange și constituie puncte în sistemul de rotație Pământ – Lună în care gravitația Pământului, gravitația Lunii și forțele centrifuge sunt în echilibru.
Există cinci puncte Lagrange, de la L1 la L5. Punctele L1, L2 și L3 au fost descoperite de elvețianul Leonhard Euler, iar L4 și L5 de Lagrange.
Primele observații de la polul sudic al Lunii
Roverul Indiei care se află acum pe Lună detectează variații de 70 de grade Celsius, un fapt neașteptat. Recent, roverul a transmis primele sale observații de la polul sudic al Lunii înapoi pe Pământ, uimind cercetătorii implicați în misiune, potrivit HindustanTimes.
„Am crezut cu toții că variația de temperatură ar putea fi între 20 și 30 de grade Celsius la suprafață dar [au fost detectate] 70 de grade. Asta este în mod surprinzător mai mult decât ne-am așteptat”, a explicat omul de știință BH Darukesha din cadrul Organizației pentru Cercetare Spațială a Indiei (ISRO).
Variația de temperatură de pe suprafața Lunii, la polul sudic, este de la 70 de grade Celsius până la minus 10 grade. Este pentru prima oară când această informație a fost obținută de comunitatea științifică, grație roverului Indiei.
Polul sudic selenar constituie subiectul mai multor misiuni actuale și viitoare, având în vedere că oamenii de știință cred că aici există cantități vaste de apă înghețată, o resursă valoroasă pentru viitoarele misiuni de explorare spațială cu echipaj uman.
Analiză detaliată a temperaturii lunare
ISRO a dat publicității și un grafic care arată că temperatura de la suprafața Lunii a fost analizată la diferite adâncimi cu ajutorul instrumentelor științifice aflate la bordul sondei de aselenizare Vikram. Datele arată că temperatura rămâne în jurul valorii de 50 de grade Celsius la sol.
Temperatura crește la 60 de grade la înălțimea de 20 milimetri. Însă, la adâncimea de 80 milimetri, sub suprafața selenară, temperatura ajunge la minus 10 grade Celsius.
Temperatura a fost măsurată în timpul zilei. Totuși, polul sudic al Lunii este mai puțin luminat de Soare, a precizat directorul ISRO, adăugând că acesta a fost unul dintre motivele pentru care polul sudic a fost ales drept loc de aselenizare și cercetare.
De ce Polul Sud al Lunii prezintă un mare interes pentru India
Roverul lunar amplasat în interiorul sondei indiene Chandrayaan-3 a început misiunea de explorare a suprafeței Lunii, după ce s-a separat cu succes, potrivit Reuters.
Chandrayaan a costat nu mai puțin de 74,5 milioane de dolari (6,15 miliarde de rupii). Succesul Indiei a venit din a doua încercare de a plasa un vehicul pe suprafața Lunii.
De ce Polul Sud al Lunii prezintă un mare interes pentru comunitatea științifică a Indiei (și nu numai…)? Această țară e preocupată, în mare parte, de Polul Sud al Lunii, pentru că în această zonă ar fi depozite de gheață, care ar putea oferi oxigen, carburant și apă potabilă pentru misiunile viitoare.
Potrivit inginerilor de la ISRO, sonda Chandrayaan-3 ar trebui să funcționeze timp de două săptămâni, pentru realizarea unei serii de experimente științifice, printre care și o a analiză spectrometrică în ceea ce privește compoziția minerală a scoarței lunare.
Un strigăt de victorie al unei noi Indii
Aselenizare unică în istorie: Chandrayaan-3 a aterizat miercuri la polul sud al Lunii, la șase săptămâni după ce a fost lansată la bordul unei rachete de la un port spațial din Andhra Pradesh, din India. Aceasta este considerată o misiune crucială pentru explorarea Lunii și pentru poziția Indiei ca putere spațială, la doar câteva zile după ce o sondă spațială rusească s-a prăbușit, potrivit Reuters.
„Acesta este un strigăt de victorie al unei noi Indii”, a declarat premierul Narendra Modi, care a fost văzut fluturând steagul indian în timp ce urmărea aterizarea din Africa de Sud, unde participă la summitul BRICS.
Oamenii de știință și oficialii au aplaudat, aclamat și s-au îmbrățișat la aterizarea navei spațiale și în timp ce guvernul încearcă acum să stimuleze investițiile în lansările spațiale private și în afacerile conexe bazate pe sateliți.
„India este pe Lună„, a declarat S. Somanath, șeful Organizației Indiene de Cercetare Spațială (ISRO), în timp ce nava spațială Chandrayaan-3 a aterizat la polul sudic al Lunii. Aceasta a fost a doua încercare a Indiei de a lansa o navă spațială pe Lună și vine la mai puțin de o săptămână după ce misiunea rusă Luna-25 a eșuat. Oamenii din întreaga țară au fost lipiți de ecranele televizoarelor și au spus rugăciuni în timp ce nava spațială se apropia de suprafață.
Ce înseamnă Chandrayaan
Chandrayaan înseamnă „vehicul lunar” în hindi și sanscrită. În 2019, misiunea Chandrayaan-2 a ISRO a desfășurat cu succes un orbitator, dar sistemul său de aterizare s-a prăbușit. Se așteaptă ca Chandrayaan-3 să rămână funcțională timp de două săptămâni, efectuând o serie de experimente, inclusiv o analiză spectrometrică a compoziției minerale a suprafeței lunare.
Terenul accidentat face dificilă o aterizare la polul sud, iar o primă aterizare este istorică. Gheața din regiune ar putea furniza combustibil, oxigen și apă potabilă pentru viitoarele misiuni.
„Aterizarea la polul sud (al Lunii) ar permite de fapt Indiei să exploreze dacă există gheață de apă pe Lună. Iar acest lucru este foarte important pentru datele și știința cumulativă privind geologia Lunii”, a declarat Carla Filotico, partener și director general la firma de consultanță SpaceTec Partners.
Slujbe în lăcașurile de cult din întreaga țară
Au fost organizate slujbe în lăcașurile de cult din întreaga țară, iar elevii au fluturat tricolorul indian în timp ce așteptau proiecțiile în direct ale aterizării.
Copiii s-au adunat pe malurile râului Ganga, considerat sfânt de către hinduși, pentru a se ruga pentru o aterizare în siguranță, iar în mai multe moschei din mai multe locuri au oferit rugăciuni.
La un templu sikh, cunoscut sub numele de gurduwara, din capitala New Delhi, ministrul Petrolului, Hardeep Singh Puri, a oferit, de asemenea, rugăciuni pentru Chandrayaan.
„Nu doar economic, dar India realizează și progrese științifice și tehnologice”, a declarat Puri reporterilor.
Este cea de-a treia misiune a indienilor pe Lună
Misiunea istorică a început pe 14 iulie. Este cea de-a treia misiune a indienilor pe Lună, dar este prima care produce o aselenizare în apropierea polului sudic, puțin explorat. Totodată, India este a patra țară care a realizat o aselenizare, după SUA, fosta URSS și China.
Polul sud al Lunii – interes deosebit pentru oamenii de știință
Polul sud al Lunii prezintă un interes deosebit pentru oamenii de știință, care cred că în interiorul craterelor ar putea fi apă. Dacă se va face o astfel de descoperire, apa înghețată din roci ar putea fi transformată și ar permite călătorii cu echipaj uman de lungă durată.
