După ce a ratat startul în campania prezidențială, cu un „angajament pentru România” de o foarte slabă factură, Mircea Geoană a încercat să își relanseze campania de pe urma căreia se așteaptă să câștige fotoliul de președinte la alegerile din decembrie. A făcut acest lucru foarte recent, atunci când a hotărât să încerce cu degetul marea electoratului din Vestul țării, anunțând cu surle și trâmbițe un nou angajament – de fapt, același! – pentru România. S-a întâmplat la Timișoara, luni, într-o sală în care audiența a fost aproape de zero, multe scaune rămânând neocupate. Iar discursul prezidențiabilului Mircea Geoană a fost pe măsura audienței. Fad și anost, în multe din punctele sale. Mircea Geoană a avut, practic, același discurs idealist despre independența și siguranța României, fără o ancorare în realitate, pe care a încercat să îl impună electoratului la începutul campaniei sale. Ceea ce a frapat de data aceasta, față de discursul anterior, a fost teama, aproape maladivă a candidatului Geoană, față de faptul că ar putea să rămână pe dinafară încă de la sfârșitul turul întâi.
Pentru cei care asistă de pe margine la spectacolul bătăliei pentru fotoliul de la Cotroceni, Mircea Geoană pozează permanent într-un om providențial, politicianul onest și integru, dar mai ales independent. Candidatul care își dorește cu ardoare funcția de președinte, dar care are serioase temeri în ceea ce privește o posibilă calificare a sa în turul doi al alegerilor, și-a făcut un autoportret care a părut de la bun început unul forțat. Deși, aparent, a beneficiat de un areș’ce avantaj dând impresia că se află pe cai mari, Mircea Geoană întâmpină probleme serioase în ceea ce privește încrederea electoratului. Cel puțin așa par a sta lucrurile în tentativa, șubredă, pe care acesta a avut-o recent de a-și relansa candidatura și a obține sprijin electoral în apropiata luptă pentru fotoliul de la Cotroceni. Programul său de campanie, prezentat luni în fața unui auditoriu mai mult decât modest, a fost, practic identic cu cel prezentat inițial, la începutul campanie pentru alegerile prezidențiale. Singura diferență a fost dată de zona în care a încercat să își atragă publicul elector de care are atâta nevoie pentru a deveni președinte al României.
Bun la teorie, omorât de practică
Arta oratoriei, dobândită de Geoană în cariera politică îndelungată, la care se adaugă și parcursul politic sub egida NATO, încep să aibă miros și gust de demagogie. Programul său politic, identic cu cel inițial pe care și l-a dorit înlocuit și mai accerb pe alocuri, s-a dovedit a fi un fiasco total. Capitole întregi dedicate unor segmente esențiale politice, economice și sociale, au fost reiterate în aceeași formă, iar lipsa lor de consistență și substanță a fost mai mult decât evidentă. Este motivul pentru care părerea, aproape unanimă a celor care privesc de pe margine fenomenul luptei pentru prezidențiale, este aceea că Mircea Geoană nu ar putea pune niciodată în practică ceea ce promite, mai ales ca independent, atâta vreme cât oferta sa ar necesita un sprijin politic și guvernamental solid. Deși este conștient de acest lucru, Geoană își spune în continuare poezia în fața electoratului, sperând că oamenii vor uita de fiecare dată sa îl întrebe un lucru esențial, la care el nu ar avea răspuns: “Cum va face toate acestea?”
Dublul discurs și demagogia lui Mircea Geoană
Mircea Geoană nu vrea sau, de fapt – ceea ce este și mai grav!- nu poate să lămurească concret sursa de finanțare a campaniei sale. Așa cum nu poate limpezi legăturile sale cu Rusia din tot acest proces, deși opinia publică a dezbătut intens aceste subiecte legate de trecutul și prezentul prezidențiabilului. Ca să nu mai vorbim despre legăturile, încă strânse, cu personaje precum Vanghelie sau Sorin Ovidiu Vântu, în legătură cu care Mircea Geoană se ferește ca dracu de tămâie să facă referire. Cu toate acestea, același Mircea Geoană defilează zilnic în campanie, spunându-le românilor despre angajamentul pentru România și că este primul candidat cu adevărat independent. Geoană vorbește idealist despre transformarea României în „putere multiregională”, însă nu răspunde concret la întrebări mult mai simple.
Mircea Geoană știe că nu mai ajunge în turul 2
Geoană este tot mai conștient că nu mai ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale, așa că se folosește acum de discursuri alarmiste. În relansarea programului de la Timișoara, Mircea Geoană a vorbit obsesiv despre importanța turului 1 al alegerilor. Brusc, Geoană vede turul 1 mai important decât turul 2, și asta pentru că, așa cum o arată limpede sondajele de acum, este aproape convins de faptul că șansele reale de a-și măsura forțele cu un contracandidat în turul 2 sunt extrem de mici. Aproape de zero. E poate motivul pentru care Mircea Geoană încercă să inducă electoratului ideea că „adevărata finală se joacă în turul întâi”. Totul în contextul în care cele mai recente sondaje îl arată pe Geoană pe un loc 4 sau 5 în turul 1. Adică mult prea departe de cursa pentru prezidențiale, decisă, cel mai probabil, în turul doi.
CITEȘTE ȘI:
