Mircea Cărtărescu a câștigat Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid”. Premiul, sponsorizat de Consiliul Local din Dublin, valorează 100.000 de euro și este pentru prima dată când ajunge în România.
Autorul Mircea Cărtărescu și traducătorul său, Sean Cotter, au câștigat Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid”. Premiul, sponsorizat de Consiliul Local din Dublin, valorează 100.000 de euro și este pentru prima dată când ajunge în România. În acest caz, Mircea Cărtărescu va primi 75.000 de euro, iar traducătorul său 25.000 de euro. „Solenoid” se bazează pe experiența autorului din vremea în care era profesor. Acțiunea se desfășoară în România comunistă de la sfârșitul anilor ’70 – începutul anilor ’80.
Mircea Cărtărescu, între Dublin Literary Award și Nobel
“Având pasaje de o mare frumusețe, Solenoid este opera unui mare scriitor european, care, totuși, este prea puțin cunoscut cititorilor în limba engleză.”, se arată în comunicatul juriului.
Juriul mai precizează că traducerea realizată de Sean Cotter păstrează precizia lirică a originalului și deschide opera lui Cărtărescu către un nou univers de cititori. Anunțul a fost făcut în cadrul Festivalului Internațional de Literatură Dublin. Cărțile lui Mircea Cărtărescu au fost traduse până acum în 23 de limbi și se bucură de un succes special printre vorbitorii de spaniolă și franceză.
El a mai câștigat în ultimii ani celebrul Premiu Thomas Mann în Germania și Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.
Ediția în limba engleză a apărut la Deep Vellum Publishing, în toamna lui 2022, și a fost considerată una dintre cele mai bune cărți ale anului, bucurându-se de cronici elogioase în numeroase publicații importante precum The New York Times, The New Yorker, Publishers Weekly, The Financial Times, iar în aprile 2023 a fost distinsă cu Los Angeles Times Book Prize for Fiction, conform unui mesaj postat pe Facebook de Lidia Bodea, directoarea Editurii Humanitas.
Mircea Cărtărescu a câștigat și „Los Angeles Times” Book Prize
Printre câștigătorii din anii precedenți s-au numărat Orhan Pamuk, Michel Houellebecq, Herta Müller, Javier Marías, Colm Tóibín și Jim Crace.
Publicat în 2015 la Humanitas și apărut în numeroase ediții, Solenoid a fost tradus până acum în spaniolă, catalană, suedeză, franceză, germană, slovacă, bulgară, croată, italiană, daneză, neerlandeză, engleză, norvegiană și maghiară.
În 2023, scriitorul a câștigat „Los Angeles Times” Book Prize la categoria ficțiune, cu romanul „Solenoid”, apărut in traducerea în limba engleza a lui Sean Cotter la editura Deep Vellum, după cum anunța Radio Romania Cultural.
Scriitorul considera ca premiul „va da încă un impuls acestei cărți în Statele Unite și nu numai acolo.”
Turneul american al lui Mircea Cărtărescu
ICR New York anunţa organizarea, în perioada 3 – 14 aprilie 2023, a turneului de lansare a ediţiei în limba engleză a romanului “Solenoid” de Mircea Cărtărescu, apărută la Editura Deep Vellum, în toamna lui 2022. Turneul a cuprins cinci oraşe din America de Nord – San Francisco, Seattle, Dallas, Houston şi New York – iar evenimentele vor fi organizate în spaţii foarte cunoscute, precum City Lights Bookstore, Seattle Public Library, UT Dallas, Inprint Publishing şi McNally Jackson Books Seaport, transmite ICR New York.
La San Francisco, lansarea a avut loc chiar la City Lights Bookstore, legendar spaţiu literar, unul dintre locurile de naştere ale influentei mişcări Beat, în timp ce la New York, Mircea Cărtărescu s-a întâlnit cu cititorii americani într-una dintre librăriile cele mai cunoscute ale Manhattan-ului, McNally Jackson Books, interlocutorii acestuia fiind personalităţi cunoscute ale vieţii literare şi culturale americane, precum Dustin Illingworth, Andrea Bajani, Ileana Marin, Sean Cotter.
Potrivit ICR New York, la sfârşitul anului 2022, Deep Vellum – o editură recunoscută pentru excelentele traduceri din autori europeni – a publicat ediţia în limba engleză a romanului “Solenoid” de Mircea Cărtărescu, în traducerea unuia dintre cei mai apreciaţi traducători contemporani de literatură română, Sean Cotter.
Încă de la apariţie, romanul s-a bucurat de recenzii laudative, primul tiraj al cărţii fiind epuizat la scurt timp după intrarea pe piaţa americană.
“Devenită o adevărată revelaţie a sezonului literar actual, Solenoid a fost numită una dintre cele mai bune cărţi ale anului 2022 de ‘New Yorker’, ‘Publishers Weekly’, ‘The Financial Times’, ‘Words Without Borders’. La sfârşitul lunii februarie, Los Angeles Times Book Prizes a anunţat finaliştii premiilor pe care le va acorda în data de 21 aprilie, în cadrul unei ceremonii organizate la Bovard Auditorium din cadrul University of Southern California, printre care şi ‘Solenoid'”, precizează sursa citată.
Reinventările succesive ale scriitorului
„În ordinea prozei ficționale a lui Mircea Cărtărescu, Solenoid e cea mai recentă și cea mai spectaculoasă dintre reinventările lui succesive – fiindcă nu e doar o reinventare, ci și o summa, o revizitare a prozei anterioare, ducând până la capăt atât bucla deschisă de Nostalgia, cât și cea din Travesti/Orbitor și depășindu-le în a doua jumătate a romanului prin deschiderea unei alte bucle, fără vreo precedență recognoscibilă (fie și embrionar) în literatura anterioară a lui Cărtărescu, închizând așadar spirele de până acum ale solenoidului ficțiunii lui și deschizând altele. Dar să nu anticipez”, notează Radu Vancu, în una dintre recenziile sale.
„Romanul e construit din 51 de secvențe, urmând o anumită epică vagă, dar putând funcționa și independent. De asta nici nu le spun capitole, fiindcă asta ar putea duce cu gândul la un epic simili-realist – ci secvențe (și poate ar fi fost și mai nimerit să le numesc module). Primele 19 secvențe sunt curat Orbitor 4, probabil de asta spunea Mircea Cărtărescu la lansarea de la Gaudeamus că romanul decolează greu, după pagina 250. E și nu e adevărat: pe de o parte, nu decolează deloc greu, dimpotrivă, se citesc cu aceeași plăcere ca cele mai bune fragmente din Orbitor paginile acestea de început, transcriind mica existență a unui profesor de română la o școală periferică a Bucureștiului din anii 80; pe de alta, senzația autorului care voia să înceapă ceva cu totul diferit de Orbitor trebuie să fi fost aceea că înaintează în gol, că merge cumva prin (sau chiar) sub aceeași apă”, conchidea, printre altele, Radu Vancu.
Citiți și: Performanță: Cum a ajuns romanul unui scriitor bulgar de succes, „obiect de studiu” la New York University