Minorul de 17 ani, suspect în cazul amenințărilor cu bombă din școli și spitale, este de mai bine de doi ani în vizorul FBI, pentru o multitudine de infracțiuni, americanii cerând extrădarea lui. Curtea de Apel a refuzat extrădarea pe motiv că pedeapsa este prea aspră.
Minorul român în vârstă de 17 ani audiat miercuri în cazul mesajelor de amenințare transmise către mai multe școli și spitale din toată România era vizat de o cerere de extrădare formulată de autoritățile americane într-un dosar în care FBI ancheta sute de ameninţări cu bombă și manipularea unor minore pentru a se angaja în acte de violenţă extremă, exploatare sexuală şi automutilare, au declarat surse apropiate anchetei. În luna mai a acestui an, Justiția română a respins definitiv cererea de extrădare a minorului în SUA.
Un elev de 17 ani a fost ridicat joi dimineață și dus la audieri, măsura fiind luată în cadrul anchetei declanșate după valul de mesaje de amenințare transmise către unități de învățământ, spitale și inspectorate de poliție din aproape toate județele țării. Din primele informații, adolescentul ar fi fost săltat chiar din scara blocului în care locuia, în timp ce se îndrepta spre școală. Mesajul transmis în ultimul mesaj este unul cutremurător și vorbește despre un atac la nivelul copiilor de clasă pregătitoare.
Curtea de Apel, miloasă cu infractorul. Diferența de pedeapsă între România și SUA este prea mare
La jumătatea lunii mai, Curtea de Apel a respins extrădarea minorului, argumentând că diferența dintre pedeapsa pe care Alexandre Lucas Iancu ar risca-o în România și cea la care ar putea fi condamnat în SUA este prea mare. În data de 20 mai, Înalta Curte a respins definitiv cererea de extrădare.
În decembrie 2024, adolescentul român a fost dat în urmărire internaţională, în baza unui mandat de arestare emis de un judecător din districtul de Sud al statului New York, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: conspiraţie în vederea comiterii de infracţiuni împotriva SUA, exploatarea sexuală a unui minor, primirea şi distribuirea de pornografie infantilă, ameninţări de extorcare pe cale interstatală, ameninţarea comunicaţiilor interstatale, ameninţarea cu folosirea armelor de distrugere în masă, ameninţarea cu acte de terorism care depăşesc frontierele naţionale.
Conform documentelor de la dosar, începând din septembrie 2023, Biroul Federal de Investigaţii şi alte organe de aplicare a legii din SUA şi din străinătate au investigat o reţea globală de persoane, inclusiv minori, care au desfăşurat activităţi infracţionale prin intermediul anumitor grupuri online.
Printre obiectivele declarate public de aceste grupuri se află prăbuşirea actualei ordini mondiale şi distrugerea societăţii civilizate, prin coruperea şi exploatarea tinerilor din lume.
Americanii spun că adolescentul este membru al mai multor grupări infracționale online
Autorităţile judiciare americane susţin că elevul român este membru al unor astfel de grupuri infracţionale online, care vizează, manipulează şi extorchează victimele pentru a le determina să comită acte de violenţă, exploatare sexuală şi automutilare.
Astfel, elevul român le-ar fi făcut pe victimele minore să creadă că se aflau în relaţii romantice cu el, apoi le-a îndrumat, printre altele, să producă şi să împărtăşească conţinut sexual explicit şi să se angajeze în acte de violenţă, inclusiv autovătămare gravă şi cruzime faţă de animale.
Uneori, atunci când o victimă refuza să furnizeze materiale explicite sau să comită acte violente, aşa cum i se ceruse, adolescentul român trimitea ameninţări cu bombă către instituţii din SUA, indicând drept făptaş pe fata care nu l-a ascultat.
Aceste ameninţări au inclus cel puţin câteva sute de false ameninţări cu bombă la adresa instituţiilor publice (sinagogi, districte şcolare, aeroporturi, spitale şi clădiri guvernamentale) situate în Statele Unite, inclusiv în New York, precum şi în mai multe ţări străine, printre care şi Marea Britanie. După ce au primit ameninţările, instituţiile publice au fost evacuate sau închise temporar, provocând perturbări semnificative, panică şi pierderi financiare.
În plus, forţele de ordine se deplasau la reşedinţa victimei minore la care se făcea referire sau care era asociată în alt mod cu ameninţarea cu bombă, când, de fapt, ameninţările fuseseră trimise de elevul român.
Autorităţile americane susţin că, din jurul lunii iunie 2023 şi până în jurul lunii septembrie 2023, elevul a comunicat prin intermediul unei platforme de mesagerie online cu o victimă minoră situată în Westchester County, New York. Adolescentul a făcut-o pe fată să creadă că era într-o relaţie sentimentală cu el şi i-a cerut să-şi tatueze pe piele pseudonimul lui şi să-i trimită fotografii nud cu ea.
În jurul lunii septembrie 2023, adolescentul a trimis ameninţări cu bombă false către numeroase şcoli şi districte şcolare din sau din jurul comitatului Westchester, unde el credea că locuieşte fala respectivă, şi le-a cerut destinatarilor să contacteze expeditorul la o adresă IP asociată cu victima sa. De exemplu, în jurul datei de 20 septembrie 2023, elevul a trimis următoarea ameninţare cu bombă către mai multe districte şcolare: „Am plasat mai multe bombe în toate şcolile din districtele voastre şcolare. Bombele vor exploda în câteva ore. Contactaţi-mă, adresa mea IP este: (adresa victimei).
Minorul ar fi trimis 450 de amenințări cu bombă
În jurul lunii aprilie 2024 până în jurul lunii iunie 2024, în timp ce se afla în România, el a comunicat prin intermediul unei platforme de mesagerie online cu o altă victimă aflată în Oklahoma sau în împrejurimi. Elevul i-a spus victimei că este îndrăgostit de ea şi că era prietenul ei. În luna aprilie 2024 sau în jurul acestei date, el i-a cerut fetei să-şi tatueze pe piele pseudonimul lui şi să-i trimită fotografii nud cu ea prin internet. La data de 27 aprilie 2024, el a ameninţat-o că, în cazul în care nu va face ceea ce i-a cerut, va trimite un e-mail, la şcoala unde ea învăţa, cu fotografii nud ale acesteia.
Audiat de autorităţi române şi americane, elevul a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, respectiv că a învăţat cum să efectueze apeluri telefonice prin diverse aplicaţii de internet (inclusiv aplicaţii folosite pentru a transmite numeroase ameninţări cu bombă) şi că a trimis, începând din decembrie 2022, peste 450 de ameninţări cu bombă şi/sau ameninţări de a comite un atac armat în masă într-o şcoală.
Pe parcursul investigaţiei, agenţii FBI au audiat şase victime pe care elevul român le-a manipulat şi le-a extorcat pentru a se angaja în acte de violenţă extremă, exploatare sexuală şi autovătămare.
