România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la producţia de deşeuri municipale, dar şi în ceea ce privește reciclarea. Una dintre cauze ar fi puținele centre de colectare a deșeurilor. De exemplu, la sate, nu există peste tot o stație unde pot fi reciclare ambalajele de băuturi. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a spus, joi, într-o declarație, că nici el nu este mulțumit de felul în care funcționează Sistemul Garanție Returnare (SGR) și că trebuie ca în fiecare sat să existe un punct de colectare.
Mircea Fechet: Nu sunt mulțumit de cum funcționează Sistemul Garanție Returnare
Țara noastră este pe penultimul loc la reciclare în UE, cu o rată de doar 11%. În 2022, la fel ca şi în 2021, românii s-au situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la producția de deşeuri municipale, dar şi în ceea ce privește reciclarea. Mulți dau vina pe lipsa centrelor de colectare a deșeurilor. În zonele rurale se găsesc foarte greu acestea, iar oamenii sunt nevoiți să meargă și câțiva kilometri pentru a ajunge la un astfel de centru, pentru că la ei în sat nu există unul.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor Mircea Fechet a susținut recent o declarație, în care a spus că Sistemul Garanție Returnare trebuie să ajungă în fiecare sat din România.
„Am să vă răspund foarte direct și foarte sincer: nu sunt mulțumit. Nu sunt mulțumit pentru că, dincolo de performanțele absolut extraordinare ale acestui sistem în primul an – și înțeleg că primul an este cel mai greu – sunt primul care recunosc că Sistemul de Garanție-Returnare trebuie să ajungă și în România profundă, nu doar în marile orașe”, a declarat, joi, după ședința de Guvern, ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„Trebuie să ne asigurăm că în fiecare comună, în fiecare sat din România există un punct de colectare automat sau manual, pentru că nu e obligatoriu să avem RVM-uri peste tot, și trebuie să ne asigurăm că acest lucru este bine înțeles inclusiv de către conducerea companiei RetuRo”, a adăugat ministrul.
Ministrul Mediului, despre finalizarea proiectelor din PNRR
În momentul în care a fost întrebat ce proiecte din PNRR pierd finanțarea, ministrul Mediului a spus că „doar cu titlul de exemplu pot să vă spun că la momentul venirii în minister aveam împădurite 97 de hectare, adică mai puțin de 100 de hectare, atât am găsit la aproximativ trei ani de la începerea PNRR-ului. Astăzi pot să vă spun că avem 5.000 de hectare deja împădurite și avem contracte pe flux până la 12.000 de hectare ce le putem semna în perioada imediat următoare”.
„RBDD-ul este una din aceste instituții care riscă astăzi să rateze această oportunitate unică de a folosi banii europeni pentru a decolmata acele lacuri și pentru a construi centre de vizitare pentru turiști în Delta Dunării. Eu, în continuare, îmi doresc un număr cât mai mare a acestor investiții, indiferent dacă ele sunt în sarcina RBDD-ului, dacă sunt în sarcina administrației Fondului pentru Mediu, fabricile de reciclare de care avem foarte mare nevoie”, a mai spus Mircea Fechet, la sfârșitul ședinței de guvern.
Ministrul Mediului a subliniat, totodată, faptul că, la ora actuală, industria lemnului din România contribuie cu 3,5% la Produsul Intern Brut (PIB) al ţării.
„Recunosc aici importanţa industriei lemnului. Aproximativ 3,5% din PIB-ul României se datorează acestei industrii. Mă bucur că în cadrul Grupului pentru Dialog Forestier putem să stăm la aceeaşi masă, nu doar factori decidenţi, ci mai ales companii, reprezentanţi ai industriei, mediul academic, institutele de cercetare. Vă asigur de această dorinţă şi de această promisiune pe care am făcut-o mereu, legată de accesul cetăţenilor la informaţii de interes public, legate de accesul oricăror părţi interesate la aceste date, pentru că transparenţa nu strică niciodată. În măsura în care vom reuşi să devenim din ce în ce mai transparenţi. De asemenea, cred că societatea civilă, cetăţenii în general, vor înţelege mai bine şi vor deveni un partener şi mai sănătos al acestor demersuri pe care le avem”, a punctat oficialul.
