Ministerul Energiei solicită renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a explicat că, conform PNRR, România ar trebui să închidă 1.755 MW din capacitatea termocentralelor pe cărbune până la 1 ianuarie 2026. De mai bine de un an, autoritățile române discută cu Comisia Europeană despre imposibilitatea respectării acestui termen, „din motive obiective”. Potrivit ministrului, închiderea prematură a termocentralelor ar genera o presiune suplimentară asupra prețurilor energiei.
Ministerul Energiei cere renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, afirmă că securitatea energetică a României nu este negociabilă și că a refuzat închiderea grupurilor pe cărbune fără capacități de producție echivalente. El explică faptul că România ar trebui să închidă 1.755 MW de la termocentrale până în 2026, dar cere amânarea acestui termen din cauze obiective.
„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacităţi noi echivalente de producţie în bandă. Şi nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcţiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective”, scrie Burduja pe Facebook.
Oficialul afirmă că grupurile pe gaz ce ar urma să înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după mai multe încercări eșuate, din cauza creșterii semnificative a prețului turbinelor pe gaz în ultimii doi ani.
Ministerul Energiei cere renegocierea PNRR și amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, subliniind că banii din PNRR vor sprijini investiții în surse de energie verde. Închiderea prematură a centralelor ar duce la creșterea prețurilor și importuri scumpe de energie. Ministrul subliniază că UE trebuie să asculte vocea statelor membre și să adopte soluții raționale.
„De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiaşi bani din PNRR, de altfel, vom depăşi cu mult ţintele de “verde” — parcuri solare, eoliene şi baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune şi mai multă presiune pe preţuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7.000 MW grupuri pe cărbune şi gaz — producţie în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Aşa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump şi, culmea, importăm de la ţări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?! Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reuşit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depăşit cu mult Ungaria şi ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre şi vocea cetăţenilor lor. Este vocea raţiunii şi logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei şoc. E timpul pentru Smart Deal, aşa cum am mai spus”, adaugă el.
Marcel Boloș: România negociază cu Comisia Europeană amânarea închiderii centralelor pe cărbune
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat joi că discuțiile cu Comisia Europeană vizează amânarea închiderii centralelor pe cărbune până când planul de investiții care va compensa cei 1.755 de megawați produși de acestea va fi finalizat. Boloș a răspuns astfel, la finalul ședinței de Guvern, întrebărilor privind presiunile Bruxelles-ului de a închide centralele pe cărbune și măsurile pe care România le poate lua în acest sens:
„Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate. Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit. Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a afirmat Marcel Boloş.
