Seniorii militari din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SAOPSN) se confruntă cu o realitate care contrazice statisticile oficiale. Lipsa unor date centralizate privind decesele și speranța de viață post-pensionare ascunde o problemă gravă: militarii și polițiștii trăiesc, în medie, cu peste un deceniu mai puțin decât restul populației.
Estimările neoficiale indică faptul că speranța de viață a cadrelor militare și a polițiștilor este cu 10–12 ani sub media din România, care se situează la 74–75 de ani. Militarii români au o vârstă standard de pensionare uniformizată la 65 de ani care nici nu mai este atinsă de mulți dintre ei.
Militarii români trăiesc mai puțin
Militarii care se pensionează ajung, în medie, până la doar 10 ani de viață post-activitate. Speranța de viață a militarilor este cu 10–12 ani mai puțin decât media națională. Prin comparație, românii care ating pragul de 65 de ani se confruntă oricum cu o durată redusă de viață sănătoasă: 4–5 ani, mult sub media europeană de 9–10 ani. Pentru militari, acest interval este și mai mic, arată Narciz Bejinariu, vicepreședinte al Ligii pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari (LADPM).
Factorii care accelerează uzura fizică și psihică
Stresul profesional intens, turele de noapte, riscurile operaționale, presiunea psihologică și agresiunile la serviciu contribuie la deteriorarea sănătății. Sistemul medical militar, perceput adesea ca rigid și insuficient adaptat, accentuează riscurile prin lipsa prevenției și a accesului facil la tratament pentru militarii români.
Decesele „nesesizate” care reduc deficitul bugetar
Deși instituțiile competente (INS, casele de pensii sectoriale) nu publică date privind mortalitatea anuală în rândul pensionarilor militari, fluctuațiile numerice indică o realitate sumbră.
Conform estimărilor indirecte, numărul beneficiarilor din SAOPSN scade lunar cu peste 5.000 de persoane (date din decembrie 2024).
Majoritatea disparițiilor sunt cauzate de decese, nu de suspendări sau transferuri. În acest context, deficitul bugetar al pensiilor militare se „diminuează” involuntar, prin dispariția prematură a celor care au servit statul.
Lipsa de respect pentru militarii veterani: „Bunicii noștri nu se răsucesc în mormânt!”
„Este alarmantă mortalitatea în rândul militarilor. Acolo chiar se fac economii în bugetul Armatei Române…”, a spus, ironic, Marius Apostol, președintele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” (AMVVD), chestionat de Oficiul de stiri.
Acestă situație alarmantă legată de militarii români, Marius Apostol a fost criticată dur, mai ales atitudinea Guvernului Ilie Bolojan față de această categorie socială, față de llipsa de respect pentru veteranii din Al Doilea Război Mondial și față de veteranii din Teatrele de Operații.
„Am văzut că domnul Prim Ministru ( Ilie Bolojan n.a.) nu face excepție pentru mame, veterani de război și veterani din Teatrele de Operații! Păi, nu este o rușine, cum să ieși în Parlament (mă refer aici și la grupul PNL), să ajungi a lua 10% CASS celor 412 de veterani de război și celor 85 de veterani răniți în Teatrele de Operații, celor 31 de văduve ale militarilor căzuți în Teatrele de Operații?. Păi, bunicii noștri nu se răsucesc in mormânt? Veteranii căzuti în Teatrele de Operații nu se răsucesc în mormânt? Din punctul meu de vedere, nu mai există respect, și subliniez, pentru veterani. Și cu aceste tăieri faci economie României?!!! Scapă România de datorii?!!!”, a declarat, pentru Oficiul de stiri, Marius Apostol.
România, codașă în UE la speranța de viață sănătoasă
Problemele militarilor sunt amplificate de situația generală a vârstnicilor români. Statistici Eurostat, din iulie 2025, arată decalaje semnificative față de media europeană.
Speranța de viață sănătoasă:
Bărbați: 58–59 ani (România) vs. 62,8 ani (UE)
Femei: 60–61 ani (România) vs. 63,3 ani (UE)
Durata vieții active: 32,7 ani (România) vs. 37,2 ani (UE)
Ani sănătoși după 65: 4–5 ani (România) vs. 9–10 ani (UE)
Subfinanțarea sistemului de sănătate (1.663 euro/locuitor față de media UE de 4.030), accesul dificil la servicii medicale și factorii de risc comportamentali contribuie la acest decalaj.
Reforma pensiilor ignoră datele demografice reale
Dezbaterile privind creșterea vârstei de pensionare și reducerea deficitului bugetar ignoră un element-cheie: o mare parte a pensionarilor militari nu apucă să beneficieze de drepturile lor pentru o perioadă decentă de timp.
Fără politici de sănătate adaptate, prevenție reală și sprijin post-carieră, orice reformă devine o măsură formală, care lovește exact în cei afectați de riscul profesional, militarii, polițiștii și toți cei care au servit Patria în Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SAOPSN).
Dincolo de pensie: dreptul la ani de viață sănătoasă
Militarii veterani se confruntă, astfel, cu o realitate dureroasă: nu doar discursuri festive, ci o recunoaștere a unei realități ignorate. Respectul pentru seniorii militari nu se rezumă la o pensie decentă, ci la asigurarea unui număr de ani trăiți cu demnitate după încheierea carierei.
„A continua reforma pensiilor fără a ține cont de speranța de viață redusă a militarilor înseamnă a transforma serviciul în uniformă într-un risc cu consecințe fatale”, a punctat Narciz Bejinariu, vicepreședinte al Ligii pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari (LADPM).
CITIȚI ȘI: Militarii acuză: Noua lege a apărării naționale încalcă Constituția! Document
