Guvernul Ilie Bolojan a trimis în Parlament noua Lege a apărării naționale, în procedură de urgență. Militarii acuză că, din proiectul înaintat de Executiv, a fost eliminată expresia „garantarea democrației constituționale”, prevăzut în art. 118 alin. 1 din Constituția României. Noul act normativ a fost aprobat de Nicușor Dan. Astăzi, legea urmează să fie aprobată de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.
Noua Lege a apărării naționale promovată de Guvernul Ilie Bolojan și aprobată de Nicușor Dan generează controverse de interes național. Militarii acuză că se încălcalcă Constituția României prin eliminarea din noul text al legii a expresiei:„Garantarea democrației constituționale”, prevăzut în art. 118 alin. 1 din Constituția României. Plus, noul act normativ face referire la prevederi ale legii care nu sunt explicate și nu se știe dacă există.
Militarii acuză: Noua lege a apărării naționale încalcă Constituția
Militarii acuză. Proiectul pentru noua Lege a apărării naționale înaintat Parlamentului de Guvernul Ilie Bolojan, aprobat de CSAT și de președintele Nicușor Dan ridică multe semne de întrebare. Semne de întrebare semnalate chiar de Consiliul Legislativ de care guvernul și parlamentarii nu prea au ținut seamă. Militarii acuză că, din proiectul înaintat de Executiv, a fost eliminată expresia „garantarea democrației constituționale”, prevăzut în art. 118 alin. 1 din Constituția României.

Armata nu mai are nicio obligație să garanteze democrația?
Pe grupurile militarilor în rezervă și în retragere sunt numeroase discuții legate de noua lege a apărării naționale. „Din textul actual a fost eliminată expresia <<garantarea democrației constituționale>>, prezentă în Constituție (art. 118 alin. 1). Cu alte cuvinte, armata nu mai are nicio obligație să garanteze democrația.”, se arată în unul dintre comentarii.
În acest context, Consiliul Legislativ a atras atenția că expresiile „potrivit legii”, „conform legii”, „în condițiile legii” sunt aruncate peste tot fără să se spună la ce legi se referă. „Au făcut excepție un singur articol. În rest, e haos juridic: norme fără fundament, trimiteri fără conținut, formulări care lasă loc oricărei interpretări.”, se mai arată într-una dintre postări.
Armata execute ordine „conform legii”
Așa cum arată Noua lege a apărării naționale, „Armata nu mai garantează democrația, ci doar <<execută ordine potrivit legii>>, fără să știm care lege e aceea, atunci nu mai vorbim de apărare națională, ci de o subordonare totală fără control democratic.”.
„Aolo unde se vorbește despre <<operații militare pe timp de pace>> (modificări prevăzute în expunerea de motive transmisă de Guvernul Ilie Bolojan n.a.) se menționează că acestea pot implica folosirea armamentului și muniției <<conform legii>>. Dar care lege? Nimeni nu știe. Poate chiar aceea pe care o scriu singuri, <<în bătaia puștii>>”, se mai arată pe una dintre postări.
Nu s-au respectat recomandările transmise de Consiliul Legislativ
Militarii acuză. În acest context, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil cu precizarea unor corectări: „Recomandăm ca sintagmele, <<potrivit legii>>, <<conform legii>>, <<prevederile legii>>, <<în condițiile legii>>, întâlnite pe tot parcursul proiectului, să fie înlocuite cu trimitere la dispozițiile legale avute în vedere”. Ceea ce nu s-a întâmplat decât la articolul 10 din proiect.
Citiți documentul AICI
Cum încalcă Constituția noua Lege a apărării naționale
Noua lege a apărării naționale urmează să fie aprobată de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat astăzi, 9 octombrie. Oficiul de stiri vă arată care sunt prevederile din Constituția României, prezentate chiar pe site-ul Administrației Prezidențiale, și de ce militarii acuză Guvernul Ilie Bolojan și pe Nicușor Dan că Noua lege a apărării naționale Constituția.

La articolul 118 din Constituția României se arată:
Forţele armate
Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
În forma inițiată de Guvernul Ilie Bolojan, Noua Lege a apărării naționale, organizarea şi funcționarea Ministerului Apărării Naționale (MApN), la articolul 12, arată astfel:
(2) Forțele destinate apărării execută misiuni stabilite prin Constituția României, republicată, prin lege şi în conformitate cu actele normative proprii de organizare şi funcţionare, pe teritoriul statului român şi în afara acestuia, astfel:
a) pentru garantarea suveranității, a independenței, a unității statului şi a caracterului național, unitar şi indivizibil al statului roman.
b) de contribuție la apărarea colectivă;
c) pentru participarea la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii;
d) de asigurare a apărării şi securității României;
e) de sprijin al autorităților în situații de urgență și de asistență umanitară.