Mihai Tudose, europarlamentar PSD, spune că sunt ”geniali” covrigii de Buzău. Fostul premier a povestit că, în drum spre Brăila, obişnuia să coboare din tren în gara Buzău pentru a cumpăra covrigi. ”Cred că am mai mult de 10 întâmplări cu mine alergând după tren cu covrigii în mână”, a rememorat Tudose la Prima TV.
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a fost pus să aleagă, în emisiunea Insider electoral, difuzată sâmbătă la Prima TV, între roşiile de Galaţi şi covrigii de Buzău.
”Covrigi de Buzău. Am mâncat în urmă cu trei-patru zile, am fost la Buzău cu domnul prim-ministru, geniali covrigii de Buzău. Haideţi să vă mai spun ceva din viaţa mea. Drumul cu trenul către Brăila trece prin Buzău. La Buzău oprea trenul în gară. Pe peron, celebrul chioşc cu covrigi de Buzău.
Cred că am mai mult de 10 întâmplări cu mine alergând după tren cu covrigii în mână. Sunt bune şi roşiile de Galaţi, sunt mare iubitor de roşii, e o regiune în Galaţi, Matca, nişte oameni extraordinari. Dacă aveţi impresia că o seră cu roşii creşte singură, nu înţelegeţi nimic. E muncă, sclavagism aproape. Nu se face nimic mecanizat, totul e la mână. Dar dacă am de ales între roşii şi un covrig de Buzău, aleg covrigul de Buzău”, a răspuns Mihai Tudose.
Au fost odată ca niciodată… covrigii de Buzău! Secretele și “conspirațiile” din jurul lor
Istoria covrigilor de Buzău ar începe după anul 1800, atunci când grecii au deschis cârciumi în Târgul Buzăului. Atunci, în Buzău a început să se servească la masă un produs alimentar, în formă de inel cu coajă aurie şi crocantă. Avea un miez fin, dar cu o puternică aromă de făină albă de grâu. Dacă inițial se numea “kovrig”, astăzi toată lumea îl cunoaște sub numele de covrig.
Covrigii de Buzău, fabricat manual după reţete vechi de două secole
Secretul inelului de făină, copt tradiţional în cuptoare pe vatră, se pare că a fost furat de localnici de la negustorii greci care se stabiliseră în târgul Buzăului.
Făină, apă, drojdie, sare şi puţin zahăr. Și or mai fi niscaiva ingrediente, dar nu ni le spune nimeni. Acuma, pe bune, cine ar devoala secretul unui produs care tentează pe toată lumea și care provoacă dependență?
Covrigul de Buzău, adus la rang de artă
Văzând că cererea este una uriașă – cine nu ar mânca un covrig cald și crocant – negustorii buzoieni l-au adus la rang de artă. Secretul, atât cât vor să ne devoaleze brutarii locului, ar consta în timpul de dospire și în temperatura de coacere. Pe lângă alte secrete, bine păzite!
Astăzi, covrigii de Buzău se află pe lista celor 13 produse românești bio, devenite marcă înregistrată în Uniunea Europeană, alături de magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, țuica, pălinca de Maramureș etc.
CITIȚI ȘI:
