Meta Platforms Inc., compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a anunțat vineri, 18 iulie 2025, că nu va semna Codul de bune practici pentru inteligența artificială elaborat de Uniunea Europeană, considerând că documentul este excesiv de restrictiv și depășește cadrul legal stabilit prin AI Act. Anunțul a fost făcut de Joel Kaplan, director pentru afaceri globale al Meta, într-o postare pe LinkedIn, citată de Bloomberg: „Europa merge pe un drum greșit în privința AI. Codul introduce o serie de incertitudini legale pentru dezvoltatorii de modele, precum și măsuri care depășesc cu mult ceea ce prevede AI Act”. Poziția Meta intensifică tensiunile dintre giganții tehnologici americani și autoritățile europene, într-un moment în care UE încearcă să devină lider global în reglementarea etică a inteligenței artificiale.
Ce este Codul de bune practici pentru AI și de ce îl consideră Meta problematic
Codul de bune practici pentru AI este un document voluntar publicat de Comisia Europeană la începutul lunii iulie 2025, care are ca scop ghidarea companiilor în respectarea prevederilor din AI Act, regulamentul obligatoriu al UE pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale.
Codul propune măsuri privind:
- Transparența algoritmică
- Documentarea modelelor AI
- Respectarea drepturilor de autor în datele de antrenament
- Siguranța și robustețea sistemelor AI
În schimbul semnării și aplicării acestor principii, companiile pot beneficia de o protecție juridică mai mare în eventualitatea unor controale sau litigii privind AI Act.
Meta respinge însă documentul pe motiv că nu oferă claritate juridică, creează bariere inutile pentru inovare și merge mai departe decât reglementarea oficială, AI Act, adăugând obligații suplimentare netransparente pentru dezvoltatorii de modele AI, inclusiv cei care construiesc sisteme generative precum LlaMA.
Conflict transatlantic: SUA acuză UE de reglementare părtinitoare
Decizia Meta nu vine în izolare. Administrația SUA, prin reprezentanți ai fostei administrații Trump, a intervenit în luna aprilie 2025, solicitând UE să renunțe la acest cod, acuzând că ar fi părtinitor împotriva firmelor americane și că favorizează companiile europene.
Astfel, refuzul Meta pare să reflecte o coordonare transatlantică a nemulțumirilor față de modul în care Europa încearcă să controleze dezvoltarea AI. Din punctul de vedere al Meta, Codul reprezintă un abuz de reglementare care riscă să frâneze inovația și să îndepărteze companiile globale de piața europeană.
Companiile europene cer amânarea aplicării AI Act
În paralel cu disputa dintre Meta și Bruxelles, zeci de companii europene importante, inclusiv Airbus, ASML și startup-ul Mistral AI, au transmis o scrisoare deschisă către Comisia Europeană, solicitând suspendarea cu doi ani a aplicării AI Act, din aceleași motive – lipsa clarității juridice și impactul negativ asupra inovării.
Aceste companii susțin că AI Act, în forma sa actuală, impune restricții prea rigide, cu sancțiuni disproporționate, care pot ajunge până la 7% din cifra de afaceri anuală pentru firme sau 3% pentru dezvoltatorii de modele AI avansate.
Codul refuzat de Meta, încă neaprobat oficial
Deși publicat de Comisia Europeană, Codul de bune practici pentru AI nu este încă aprobat definitiv. Documentul se află în consultare cu statele membre ale UE, iar aprobarea oficială este așteptată în săptămânile următoare. Comisia speră ca acest cod să devină un instrument de autoreglementare proactivă, complementară legislației oficiale, și să fie adoptat voluntar de giganți din domeniul tehnologiei.
Însă, în absența unor semnături din partea actorilor majori, precum Meta sau Google, codul riscă să devină ineficient sau simbolic, fără impact real asupra practicilor din industrie.
Europa merge pe sârmă între etică și competitivitate
Refuzul Meta de a semna Codul UE pentru AI scoate în evidență falia tot mai adâncă dintre viziunea europeană și cea americană asupra reglementării tehnologice. În timp ce Bruxelles-ul prioritizează etica, siguranța și drepturile fundamentale, companiile din SUA avertizează asupra unui exces de birocrație care poate bloca progresul și investițiile în AI.
Rămâne de văzut dacă UE va adapta Codul pentru a răspunde criticilor sau va merge mai departe cu implementarea sa, chiar și în lipsa sprijinului marilor dezvoltatori globali. În orice caz, disputa actuală reprezintă un test major pentru viitorul reglementării AI în Europa și pentru poziționarea continentului în cursa globală pentru supremația digitală.
