Recent m-a reîntâlnit cu un bun amic pasionat de bursă. Firesc, la un moment dat discuția a alunecat către acest subiect, iar el a început să-mi vorbească despre un nou trend. Mai exact, folosirea inteligenței artificiale în căutarea celor mai bune opțiuni în domeniul investițiilor. Un fenomen în continuă creștere, dovadă că, potrivit unui sondaj realizat în 2023 în SUA, o treime dintre cei care sunt interesați de această activitate folosesc IA în mod constant.
Subiectul mi-a trezit interesul, astfel că, ulterior, am căutat să aflu mai multe. Am descoperit că, într-adevăr, există o mulțime de oferte de la entități care îți promit să-ți gestioneze portofoliul de investiții cu ajutorul inteligenței artificiale. Și, logic, se laudă că pot să ofere randamente profitabile, fără a omite, desigur, să menționeze undeva în plan secund, precum orice firmă respectabilă de brokeraj, că există și posibilitatea ca lucrurile să nu meargă bine. Sau, mai bine zis, să pierzi bani.
În regulă, mi-am zis, oferte există, însă au venit, rapid, și întrebările conexe. Oare merită să apelezi la această variantă? Ce părere au specialiștii?
Primul răspuns pe acest subiect l-am găsit într-o analiză realizată de John Allan, șeful inovației și operațiunilor pentru Asociația Investițiilor din Marea Britanie, organizația comercială pentru managerii de investiții din Marea Britanie. Iar acesta îndemna la prudență în utilizarea inteligenței artificiale. ”Investițiile, în esență, sunt ceva serios, pentru că afectează oamenii și obiectivele lor de viață. Uneori chiar pe termen lung. Astfel că, desigur, poți încerca și o astfel de variantă, dar pentru a te lăsa deplin pe mâna inteligenței artificiale nu este o idee bună. Cel puțin până când nu-și demonstrează viabilitatea pe o perioadă mai lungă de timp. Astfel că profesioniștii din domeniu, umani, vor juca un rol esențial în continuare. Și o vor face, și ulterior, ca un ghid pentru IA”, spune Allan.
Inteligența artificială nu este infailibilă
Ideea lui John Allan este susținută și de alți analiști. Cu argumente solide. Unul dintre acestea este că, precum omul, nici inteligența artificială nu poate prevesti viitorul. Ori dacă ne uităm fie și doar la ultimul sfert de veac, piețele de valori au avut parte de ”cutremure” majore în urma unor evenimente neașteptate, precum 11 septembrie, criza din 2007-2008, pandemia de coronavirus.
Un al doilea aspect este cel legat de faptul că acuratețea inteligenței artificiale este indisolubil legată de datele și software-ul inițial. Iar acesta este realizat de către programatori. De altfel, băncile de investiții foloseau inteligența artificială, la nivel de bază, încă din anii 80, iar pe măsură ce au fost colectate date au fost dezvoltate procese automatizate care, ulterior, au devenit din ce în ce mai precise. Dar, iată, nu suficient pentru ca pe baza modelelor pe care le foloseau să poată prevesti criza din 2007-2008, ca să vorbim doar despre un eveniment legat de bursă în sine și nu despre unul indus de un factor extern.
Sigur, astăzi când vorbim despre IA, este vorba despre inteligența artificială generativă, care este capabilă să ”învețe” pe baza experienței acumulate. Ceea ce înseamnă că în domeniul investițiilor poate absorbi mase mari de date și pe baza acestora să ia propriile decizii. Sau să găsească modalități mai bune de a le studia și să dezvolte un cod propriu. Însă și în acest caz este dependentă de datele cu care a fost alimentată inițial de către programatori. Iar dacă acestea nu au fost suficient de bune ar putea ca evoluția să ducă nu la rezultate mai bune, ci din ce în ce mai slabe.
Un caz de notorietate în acest sens este oferit de Elise Gourier, profesor asociat la Școala de Afaceri ESSEC din Paris, este expertă în studiul inteligenței artificiale și s-a specializat în cazuri de nereușită. Iar ea obișnuiește să dea exemplul Amazon, din 2018. ”Este una dintre primele companii majore care a folosit inteligența artificială în mai multe sectoare. Între care și cel al recrutării. Practic, compania primea mii de CV-uri, iar selecția era făcută de inteligența artificială. Numai că instrumentul IA a fost antrenat pe angajații săi, iar aceștia erau în marea lor majoritate bărbați. Iar ceea ce făcea practic algoritmul era să filtreze toate femeile.”
AI generativ poate, de asemenea, să meargă pur și simplu prost și să producă informații incorecte, spune și profesor Sandra Wachter, cercetător principal în AI la Universitatea Oxford. “AI generativ este predispus la prejudecăți și inexactități, poate scoate informații greșite sau să fabrice complet fapte. Fără supraveghere riguroasă, este greu să se observe aceste defecte și halucinații.” Mai mult, ea avertizează și că sistemele pot fi expuse la scurgeri de date sau la ceva numit “atacuri de inversare a modelului”, efect similar cu cel care apare atunci când hackerii îi pun întrebări specifice cu scopul de a afla codul adiacent și datele.
Și totuși, de ce apelează oamenii la inteligența artificială când vine vorba despre investiții
Așadar, sunt destule pericole la care te supui atunci când lași portofoliul tău financiar pe mâna inteligenței artificiale. De ce, totuși, un număr semnificativ de investitori par să fie dornici să lase IA-ul să ia deciziile pentru ei? Psihologul de afaceri Stuart Duff, de la firma de consultanță Pearn Kandola, spune că unii oameni pur și simplu au mai multă încredere în computere decât în alți oameni.
“Cu siguranță reflectă o judecată inconștientă că investitorii umani sunt falibili, în timp ce mașinile sunt decidenți obiectivi, logici și măsurați,” spune el. “Ei ar putea crede că IA-ul nu va avea niciodată o zi nepotrivită, nu va încerca niciodată să înșele sistemul sau să încerce să ascundă pierderile.
Totuși, un instrument de investiții AI poate reflecta pur și simplu toate erorile de gândire și judecățile proaste ale dezvoltatorilor săi. Mai mult decât atât, poate pierde avantajul experienței intuitive și reacției rapide atunci când apar evenimente fără precedent, cum ar fi pandemia Covid. Foarte puțini oameni ar putea crea algoritmi AI pentru a face față acestor evenimente masive.”
