În perioada 25-28 iunie se va desfășura Maritime Business Week, primul eveniment internațional al industriei navale organizat în România. Evenimentul va reuni cele mai importante companii din acest domeniu.
Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA Constanţa), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), organizează, în perioada 25-28 iunie a.c., Maritime Business Week. Eveniment internațional dedicat industriei maritime care va reuni cele mai importante companii din acest domeniu.
„Acest eveniment reprezintă o oportunitate unică de a evidenția realizările și inovațiile din sectorul maritim, precum și de a facilita colaborările dintre companiile din domeniu. Expoziția va aduce laolaltă lideri din industrie, experți, investitori și factori de decizie, oferind o platformă de networking și schimb de idei esențială pentru dezvoltarea continuă a industriei navale. Participanții vor avea ocazia să descopere cele mai recente tehnologii și soluții inovatoare, să participe la prezentări și workshop-uri tematice și să exploreze oportunități de afaceri”, spune Mihai Daraban, președintele CCIR și, totodată, președintele CCINA Constanța.
Mari companii constructoare de nave, armatori, furnizori de echipament naval, de sisteme de propulsie, de echipamente operare nave, de sisteme electrice şi de tehnologie, firme specializate în servicii maritime, specialişti în acvacultură ori producători/importatori de ambarcaţiuni de agrement sau pescuit îşi vor da întâlnire, peste doar câteva zile, la Constanţa, gazda celei de-a treia ediţii a Maritime Business Week.
Maritime Business Week: România, are o tradiție îndelungată în domeniul naval
Între 25 şi 28 iunie, la Universitatea Maritimă Constanţa (UMC), respectiv Pavilionul Expoziţional din staţiunea Mamaia, vor fi prezentate cele mai recente tendinţe şi inovaţii din domeniul maritim, vor fi susţinute conferinţe de top, iar participanţii vor putea fi conectaţi cu experţi şi lideri de opinie din întreaga lume.
„România, are o tradiție îndelungată în domeniul naval și beneficiază de poziția strategică la Marea Neagră, având potențialul de a deveni un hub regional pentru inovație și dezvoltare în sectorul maritim. Prin această expoziție, ne propunem să consolidăm poziția României pe piața globală și să atragem noi investiții care să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Împreună, putem construi un viitor prosper pentru industria navală, bazat pe colaborare, inovație și sustenabilitate. Vă așteptăm cu la expoziția noastră și suntem convinși că va fi un eveniment de referință pentru întreaga comunitate maritimă”, mai adaugă Mihai Daraban.
Maritime Business Week: Evenimentul se va deschide oficial pe 26 iunie
„Va fi o călătorie captivantă, care îşi propune să aducă împreună lideri de opinie, profesionişti şi inovatori din domeniul maritim pentru a discuta, învăţa şi pentru a construi împreună viitorul. Alături de expozanţi din România, vor participa firme din 10 ţări străine: Georgia, care are stand de ţară plus alte 17 firme şi organizaţii, Bulgaria, cu şapte firme, Danemarca, Italia, Grecia, Turcia, Ucraina, Serbia, Polonia şi Ţările de Jos”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul general al CCINA Constanţa, Ruxandra Serescu.
„Avem în derulare un parteneriat eficient cu UMC, instituţie cu o contribuţie academică importantă în industria maritimă. SEAtalks este un eveniment unic, dedicat atât personalului navigant cu experienţă, cât şi celor interesaţi de o carieră în industria maritimă”, a explicat Ruxandra Serescu.
Între 26 şi 28 iunie, polul de interes se va muta la Pavilionul Expoziţional, gazda Tomis Maritime Expo. Vor expune firme din domeniile servicii maritime şi fluviale, construcţii navale, logistică etc., iar programul de vizitare este, zilnic, între orele 10.00-18.00.
Evenimentul se va deschide oficial pe 26 iunie, la ora 10.00, în prezenţa a numeroşi oaspeţi de seamă, precum ambasadorii Georgiei, Serbiei, Greciei, Vietnamului în România sau consulul general al Turciei la Constanţa.
Maritime Business Week: Demonstraţie a sporturilor nautice şi de agrement
Pe 27 iunie, între orele 10.00-11.00, pe lacul Tăbăcăriei, va avea loc o demonstraţie cu o ambarcaţiune de colectare deşeuri, iar pe 28 iunie, între orele 10.00-12.00, tot pe lacul Tăbăcăriei, se va desfăşura o demonstraţie a sporturilor nautice şi de agrement.
„Participarea la Maritime Business Week oferă firmelor vizibilitate şi acces la un public ţintă dornic să descopere cele mai recente inovaţii şi tendinţe în sectorul maritim. Indiferent dacă sunt specializate în construcţia de nave, tehnologia de navigaţie, infrastructura portuară, siguranţa maritimă sau oricare alt sector al industriei, firmele au oportunitatea de a se promova pe o platformă dedicată, alături de cei mai importanţi jucători din domeniu”, a mai spus directorul general Ruxandra Serescu.
Cine au fost primii „navaliști”
Prima atestare documentară datează din 1565, când, potrivit unui firman otoman, adresat domnitorului Alexandru Lăpușneanu, la Galați exista un mic atelier pentru repararea corăbiilor, lucru pe care îl atestă și Dimitrie Catemir în „Descriptio Moldavie”.
În 1784, Ruggero Giosepe Boscovich nota că a văzut la Galați „un vas foarte mare de tipul acelora pe care turcii le numesc caravele, vas care era în șantier, gata să fie lansat”. În 1822 a fost consemnată știrea despre „meşterii care reparau corăbii” la Galaţi. Tot în secolul XIX, a fost dezvoltat un atelier de reparații și la Constanța, într-o înregistrare din 1892 a Ministerului pentru Lucrări Publice făcându-se referire la Atelierul de Reparaţii din Portul Constanţa. Dezvoltarea atelierelor de reparații navale la Galați a fost determinată și de faptul că din 1856 Comisia Europeană a Dunării a avut sediul la Galați. În 1879 era înființat, tot la Galați, Arsenalul Marinei Militare. În 1841, la „Arsenalul Marinei” din Galaţi a fost construită prima navă militară, o canonieră cu trei tunuri, dar nu se putea vorbi de o activitate de construire a unor nave.
La sfârșitul secolului XIX la Galați apărea primul șantier naval din România. Inginerul Gheorghe Fernic a înființat în 1893 „Gheorghe Fernic & Co”, cu susținerea financiară a doi francezi, Teodore Guiller şi Jean Poujoliet. Societatea avea ca obiect de activitate turnarea de piese metalice. Pe 12 mai 1897, societatea a fost tranformată în „Șantierele de construcţii fluviale ale Dlui Fernic & Co”. Prima comandă a fost reparațiile vaporului de pasageri „Orientul”. La Șantierul Naval „Fernic” a fost marcat debutul industriei navale românești, prin trecerea de la construirea de ambarcațiuni din lemn la construirea de nave cu corpuri din metal.
În 1935 se consemna că la Șantierul Naval „Fernic” erau construite de la 4 la 20 de nave anual. În perioada 1938 – 1944, la Galați au fost construite 65 de nave civile şi 11 nave militare, printre care lansatorul de mine „Amiral Murgescu”, cu două motoare de 1.000 CP, submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”, patru vedete rapide, patru dragoare şi mai multe submarine „de buzunar”, cu echipaje de două persoane.
În aceeași perioadă, începea construirea de nave și la Constanța, momentul fiind marcat în luna mai 1936, când era lansat la apă iahtul „Crai Nou”, cu lungimea de 12 m.
Două nave legendare, submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”
La Șantierele Navale „Fernic” au fost construite două nave legendare ale Marinei Regale Române, submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”. În flota Marinei Regale erau nouă submarine, dar numai opt au luptat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cele mai cunoscute fiind „Marsuinul”, „Rechinul” și „Delfinul”.
Submarinul NMS „Marsuinul” a fost a fost proiectat ca submarin puitor de mine, dar a fost transformat în submarin de atac. A executat o singură crucieră, între 10 și 27 mai 1944. Deși a fost atacat intens de inamic, „Marsuinul” s-a întors în Portul Constanța. Pe 20 februarie 1945, o torpilă a explodat în interiorul submarinului aflat la cheu în Portul Poti, din Georgia. A fost ridicat la suprafață și reparat.
Construirea submarinului NMS „Rechinul” a fost finalizată în 1941. Avea o lungime de 69,8 metri şi o lăţime de 6,6 metri. Deplasamentul submarinului era de 750 de tone în imersiune, fiind propulsat de două motoare diesel şi două motoare electrice, fiecare dezvoltând 600 CP.
„Rechinul” atingea o viteză de 14 noduri la suprafaţă şi 9 noduri în imersiune, având o autonomie de 7.000 de mile. Era dotat cu un tun naval şi antiaerian SKC, cu calibrul de 88 mm, un tun antiaerian Oaerlikon, cu calibrul de 20 mm, şi putea lansa 6 torpile TLT (533,4 mm).
Citiți și: Cercetătorii români produc componente care ajung în Cosmos /FOTO
Comments 1