Rezultatul alegerilor din 4 mai ar trebui să-i îngrozească pe toți membrii PNL și pe toți membrii PSD. Anularea alegerilor din decembrie a însemnat startul căderii pe tobogan a celor două mari partide din România. În numai 5 luni, cele două partide au ajuns să fie ridicol de nesemnificative, cu rezultate de neimaginat, iar electoratul lor să ignore, pur și și simplu, mesajele lansate de conducerile de partid. Pentru a supraviețui acestui tsunami este absolut necesară resetarea. Și nu oricum, ci una foarte rapidă și fără ezitări.
Clasarea lui Crin Antonescu pe locul al treilea este un rezultat șocant. În urmă cu mai puțin de un an, la alegerile europarlamentare, coaliția PSD-PNL a câștigat en-fanfare, cu 48,55%. Din totalul celor 33 de europarlamentari, 11 sunt de la PSD, 10 de la PNL, la care adăugăm și 2 de la UDMR. De la acea victorie confortabilă până la dezastrul de acum nu a trecut nici măcar un an. Nicolae Ciucă este deja istorie, iar Ciolacu se umple zilnic de ridicol, începând cu 25 noiembrie, data la care a aflat că este primul pesedist din istorie care nu accede în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Candidatul pro-europenilor, adică a coaliției PSD-PNL-UDMR, ar fi trebuit să iasă pe primul loc la pas, măcar din perspectiva majorității parlamentare constituite în decembrie 2024. Numai că hăituirea lui Călin Georgescu a dus la o decredibilizare totală a celor 3 partide, astfel încât nici măcar proprii membri de partid nu mai cred ceea ce spun liderii lor. De fapt, este vorba doar despre PNL și PSD, căci maghiarii din România formează un electorat foarte disciplinat, care își cunoaște interesul. Nu întâmplător Crin Antonescu a câștigat doar în județele cu populație semnificativă de etnie maghiară: Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare și Bihor.
Crin Antonescu nu se află la prima sa tentativă de a deveni Președinte al României. El a mai candidat și în 2009, din postura de președinte al PNL, un partid creditat la acea vreme cu aproximativ 20%. Și cam atât a obținut, dar cu 20% nu putea emite pretenții mai mult decât locul al treilea. Dar, pentru aducere aminte, iată rezultatele votului din 2009:
- Traian Băsescu – 32,45%
- Mircea Geoană – 31,15%
- Crin Antonescu – 20.02%
- Corneliu Vadim Tudor – 5,56%
- Kelemen Hunor – 3,84%
Acest rezultat a fost obținut în condițiile unei prezențe la vot de 9.946.748 de alegători. În mai 2025, prezența la vot a fost de 9.575.411 de alegători, chiar mai mic cu aproape jumătate de milion de votanți față de 2009, deci am avut parte de niște alegeri care nu au ieșit din sfera normalului.
Numai că diferența este majoră, pentru că Traian Băsescu a fost sprijinit de PDL, Mircea Goană de PSD, Crin Antonescu doar de către PNL și Kelemen Hunor, în mod evident, sprijinit de UDMR. Acum, în 2025, PDL nu mai există, pentru că el se află în interiorul PNL, iar candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR a obținut aproape la virgulă fix cât a obținut candidatul doar cu susținerea PNL din 2009.
Cu alte cuvinte, asistăm la o dramatică implozie a partidelor mari. Dacă adunați voturile acordate PDL, PSD, PNL și UDMR, ele reprezentau în 2009 aproximativ 90% dintre opțiunile românilor. De la 90% la 20% este un drum extraordinar de lung, posibil doar din cauza incompetenței conducătorilor actuali, a guvernării dezastruoase și a minciunilor oficiale, pentru că sunt tot mai puțini cei dispuși să creadă în narativul oficial. Joaca de-a demisia sau astăzi lingem unde am scuipat ieri, sunt inacceptabile pentru cei mai mulți dintre românii cu drept de vot.
Din păcate, politicienii care conduc astăzi cele două mari partide, par a nu conștientiza gravitatea poziției în care se află astăzi. Dacă mâine s-ar organiza alegeri anticipate, probabil că PSD+PNL+UDMR ar forma o coaliție departe rău de o majoritate parlamentară. Victor Ponta a candidat din postura de independent și a terminat pe locul 4. Nicușor Dan a candidat tot din postura de independent și a terminat pe locul 2. George Simion a obținut un rezultat neverosimil doar pentru că lumea l-a perceput ca pe un proxy al lui Călin Georgescu, un alt independent.
În noiembrie 2024, George Simion era votat de 1.281.325 de români, iar în mai 2025 a fost favoritul a 3.863.040 de votanți. De trei ori mai mulți! Și nu discursul lui George Simion a fost cel care i-a convins, ci gestul lui Călin Georgescu, cel care în Noaptea de Înviere i-a dat lumină. Cu alte cuvinte, George Simion este un șef de partid votat doar pentru că independentul Călin Georgescu a pus mâna pe el, alături Ana Maria Gavrilă, și l-a indicat ca fiind versiunea cea mai potrivită actualului context.
Conducerile PSD și PNL au zis că au înțeles mesajul poporului la alegerile din noiembrie 2024, dar au continuat în aceeași linie. Adică ori nu au înțeles mesajul, ori l-au ignorat cu bună știință. Eu înclin spre a doua variantă, pentru că prostul nu este prost destul, dacă nu este și fudul.
Prea multe soluții nu există. PSD și PNL sunt cu spatele la zid. Dintr-un partid mare, PSD a ajuns un partid mijlociu, adică undeva între 12 și 20%. În schimb PNL, un partid mijlociu, a ajuns un partid mic, adică undeva între 5 și 12%, alături de UDMR, POT sau SOS. În ciuda faptului că au aproape toate primăriile din țară, cele două partide vor trebui să se lupte pentru supraviețuire. Cum o vor face? Fiecare după mintea și ascuțimea săbiilor care vor ieși din teci. Pentru că se va declanșa lupta pentru putere în interiorul fiecărui partid, iar cei care vor câștiga se vor debarasa foarte repede de leșurile celor învinși.
