Mare atenție la depozitele din bănci! Declarațiile făcute în ultima vreme de la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene arată că factorii de decizie pregătesc măsuri legislative la nivel european prin care depozitele din bănci să fie folosite pentru a finanța fluxurile de capital necesare pentru investițiile în inovație, tehnologie și creșterea nivelului de competitivitate al economiei din țările blocului comunitar.
Mare atenție la depozitele din bănci! Se cere ”sindicalizarea depozitelor”
Mare atenție la depozitele din bănci! Încă de la publicarea anul trecut a raportului Draghi, liderii Uniunii Europene vorbesc despre nevoia imperioasă a creșterii gradului de competitivitate al economiei europene. În acest raport, Mario Draghi declară că blocul comunitar trece printr-o ”gravă criză existențială” și ”este condamnat” dacă nu va face ”reforme radicale, printr-o nouă strategie industrială, pentru a-și asigura competitivitatea, pentru a stimula egalitatea socială și pentru a îndeplini obiectivele climatice”.
Doar că pentru a putea duce la îndeplinire aceste obiective este nevoie de foarte mulți bani, raportul Draghi, asumat de Comisia Europeană, estimând că este nevoie de o impulsionare a investițiilor cu 5% din PIB-ul UE anual, în domenii precum tehnologia, apărarea și industriile ecologice. Mai exact, este vorba de un necesar de 750 – 800 de miliarde de euro pe an (de două ori mai mult decât valoarea Planului Marshall), în condițiile în care gradul de îndatorare în mai multe din marile economii europene a depășit deja nivelul de alarmă.
Iar apelurile făcute de voci importante ale Uniunii Europene cu privire la măsuri urgente în plan politic și economic, pentru sporirea competitivității economiei europene, au devenit tot mai dese, pe măsură că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a devenit o evidență, ca și politicile acestuia legate de tarifele care vor ”agresa” economia blocului comunitar.
Jean-Noël Barrot, ministrul francez macronist de Externe, a dat mai multe interviuri în ultimele săptămâni, în care vorbește despre nevoia ca europenii ”să strângă rândurile în fața unei posibile agresiuni economice a lui Donald Trump”.
În viziunea lui Jean-Noël Barrot, exprimată într-un interviu acordat pentru bfmtv.com, această ”solidaritate” a europenilor presupune măsuri ce cu greu pot fi asimilate unei democrații.
Între altele, Barrot cere legiferarea posibilității Comisiei Europene de a anula alegeri naționale din statele membre, dacă s-a dovedit că ”au fost viciate prin platformele sociale” (ministrul francez de Externe aplaudă anularea alegerilor prezidențiale din România), precum și introducerea cenzurii, prin interzicerea platformelor sociale ”influențate de actori statali străini”.
Barrot cere ”un salt comunitar european”, echivalent cu dispariția statelor naționale și care să fie realizat prin dublarea bugetului Uniunii Europene și prin posibilitatea ca membrele blocului comunitar să se împrumute la comun.
Mai mult decât atât, oficialul francez propune ”sindicalizarea depozitelor” (expressis verbis – n.r.) la nivel european, astfel ca Bruxellesul să poată controla depozitele în bănci ale tuturor europenilor.
Mare atenție la depozitele din bănci! La orizont, ”uniunea depozitelor și investițiilor”
Declarațiile ministrului francez de Externe nu sunt o întâmplare, ci fac parte din viziunea Comisiei Europene cu privire la viitorul Europei, fiind repetate de Ursula von der Leyen în discursul ținut acum câteva zile la Davos.
Von der Leyen a declarat că prioritățile UE sunt în acest moment legate de a face față ”noilor provocări ale lumii”, subliniind principalele puncte ale foii de parcurs care va fi adoptată de Comisie săptămâna viitoare, pentru a-și ghida activitatea în următorii cinci ani: ”Accentul va fi creșterea productivității prin eliminarea decalajului de inovare. Un plan comun pentru decarbonizare și competitivitate. Pentru a depăși lipsa de competențe și forță de muncă și pentru a reduce birocrația. Este o strategie pentru a face o creștere mai rapidă, mai curată și mai echitabilă, asigurându-se că toți europenii pot beneficia de schimbările tehnologice”.
Iar ”foaia de parcurs” se va baza pe trei piloni principali ai noului plan: ”piețe de capital mai profunde și mai lichide, mai ușor de făcut afaceri și aprovizionare cu energie mai sigură”.
În privința uniunii piețelor de capital, Von der Leyen a declarat: ”Cu o Uniune Europeană a Depozitelor și Investițiilor, noi produse de economisire și investiții, stimulente pentru capitalul de risc și un impuls reînnoit pentru fluxuri fără întreruperi de investiții, UE va mobiliza capital pentru a sprijini inovația realizată în Europa”.
BCE și ”standardul european de economisire”
Declarațiile Ursulei von der Leyen și ale lui Jean-Noël Barrot legate de ”uniunea depozitelor” și ”sindicalizarea depozitelor” nu sunt însă o surpriză, ele fiind prefațate de un articol publicat în The Economist de Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene – BCE, încă din decembrie 2024 .
În acest articol, Lagarde se plânge de faptul că economiile cetățenilor din blocul comunitar nu intră pe piețele de capital în volum suficient, în condițiile în care europenii dețin o treime din activele lor financiare în numerar și depozite.
La rândul său, Christine Lagarde s-a remarcat în ultima perioada, de când competitivitatea economiei UE este pusă sub lupă și cei mai înalți decidenți de la Bruxelles au fost nevoiți să admită că există un mare decalaj de productivitate între Uniunea Europeană și Statele Unite, prin apeluri repetate pentru formarea unei uniuni a piețelor de capital la nivel comunitar.
Mai nou, Lagarde a găsit și de unde poate fi alimentată această piață de capital comună europeană, și anume din economiile cetățenilor.
Christine Lagarde propune un set standardizat de produse de economisire la nivelul Uniunii Europene, care să poată astfel contribui la alimentarea unei viitoare piețe unice de capital.
Este nevoie ca economiile europenilor să fie transformate în investiții, inovare și creștere, arată șefa BCE.
Prin urmare, un set standardizat de produse de economisire la nivelul UE – un ”standard european de economisire” – este cea mai bună modalitate de a merge mai departe, propune Lagarde.
Atractivitatea standardului european ar fi, de asemenea, sporită prin armonizarea stimulentelor fiscale între țări.
Lagarde se plânge și de faptul că investițiile în capital de risc reprezintă doar aproximativ o treime din nivelul american, iar Europa se bazează în mare parte pe capitalurile de risc americane pentru a finanța inovația.
Precedentul Cipru și Directiva de redresare și rezoluție a băncilor europene

Dacă declarațiile șefei BCE vorbesc despre stimulente fiscale pentru cetățenii europeni, pentru a-și plasa economiile în viitoarele produse de economisire – investire (standardul european de economisire) gândite de decidenții politici, propunerile vizând ”sindicalizarea depozitelor” și ”uniunea europeană a depozitelor” par a fi mult mai hotărâte de atât.
Și nici nu ar fi prima dată când Comisia Europeană ar decide confiscarea depozitelor din bănci ale cetățenilor europeni.
Precedentul a fost creat prin procedura de ”bail-in” decisă de Comisia Europeană în 2013 pentru depozitele bancare din Cipru.
Încă din timpul marii crize financiare din 2008, dar și ulterior, guvernele au apelat la procedura de ”bail-out” pentru acoperirea găurilor financiare ale băncilor și companiilor decretate a fi ”prea mari pentru a fi lăsate să cadă”, care au fost finanțate din banii publici ai contribuabililor.
Procedura de ”bail-in”, decisă de Comisia Europeană în 2013 pentru Cipru, a prevăzut rezolvarea crize datoriilor cu care s-a confruntat mica țară insulară prin finanțarea instituțiilor financiare locale aflate în dificultate din economiile deponenților.
A fost o soluție ad-hoc aplicată pentru prima dată în zona euro, în urma căreia depozitele au fost înghețate timp de optsprezece luni, pentru a oferi lichiditatea necesară restructurării celor două bănci sistemice ale Ciprului.
Mai mult decât atât, procedura de ”bail-in” și înghețarea depozitelor în bănci reprezintă planul pentru abordarea crizelor bancare și financiare din Uniunea Europeană încă din 2014, după intrarea în vigoare a Directivei de redresare și rezoluție a băncilor europene (European Bank Recovery and Resolution Directive – BRRD).
În România, depozitele bancare sunt garantate teoretic de Banca Națională până în limita a 100.000 de euro, dar schimbarea de paradigmă adusă de procedura de ”bail-in” adoptată de Comisia Europeană și de directiva BRRD implică riscuri economice considerabile pentru deponenții instituțiilor financiare și poate, după cum demonstrează evenimentele din Cipru din 2013, să dea naștere unor mari atingeri drepturilor deponenților, care trebuie să aibă mare atenție la depozitele din bănci.