Marcel Boloș a declarat joi, într-un interviu acordat Agerpres, că „anul viitor nu este un an cu o miză pe reforma fiscală sub nicio formă”, precizând că „este un an în care avem nevoie de liniște”. Astfel, Coaliția de guvernare „va trebui să decidă asupra politicii fiscale” după alegerile din 2024.
De asemenea, anul viitor este important pentru cererea de plată numărul IV pentru fondurile din PNRR.
„Anul viitor nu este un an cu o miză pe reforma fiscală sub nicio formă. Este în schimb un an în care avem din nou o realitate în faţă şi nu mă feresc să spun acest lucru. Această realitate se cheamă cererea de plată numărul IV pe care România va trebui să o depună pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acea cerere de rambursare sau de plată, cum îi spunem noi, are reforma fiscală în ea cuprinsă. Reforma fiscală care s-a scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de predecesorii noştri este mult mai dură decât legea privind măsurile fiscal-bugetare.
Am spus şi nu mă feresc să spun că sunt trei măsuri propuse de raportul Băncii Mondiale. Aici discutăm de: 1.impozitul progresiv, 2. o cotă unică de TVA şi 3. unificarea cotei de CASS cu impozitul pe venit. Lucruri care sunt cunoscute în spaţiul public şi nu sunt o noutate. Deci, aici Coaliţia de guvernare va trebui să decidă asupra politicii fiscale. Dar nu văd anul 2024 ca un an în care să avem revoluţie şi reformă fiscală.
Este un an în care avem nevoie de linişte, de stabilitate politică, de coeziune socială şi să se poată desfăşura alegerile aşa cum sunt ele prevăzute şi de abia după aceea reforma fiscală să redevină de actualitate, fiindcă şi gândirea unei reforme fiscale anul viitor va fi foarte dificilă şi exploatată electoral în toate campaniile electorale.
Şi nu cred că avem nevoie de o forfotă politică pentru reforma fiscală, pentru că este vorba de viitorul nostru şi este vorba de o politică fiscală care trebuie foarte bine gândită şi elaborată, într-o perioadă în care românii nu sunt foarte bogaţi, sunt săraci, şi într-o perioadă în care avem nevoie de dezvoltare economică şi să nu facem din politica fiscală să fie un duşman al dezvoltării economice”, a precizat Marcel Boloș.
Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, transmite Administraţia Prezidenţială.
Judecătorii CCR au respins, pe 18 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea USR, Forţei Dreptei, semnată şi de către deputaţii Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care atunci erau la PNL, pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi au decis că legea este constituţională.
Astfel, Curtea a constatat că „angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului”.
„În esenţă, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului.
USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale
În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigenţele Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”, arată comunicatul de presă al CCR.
Documentul a fost semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor, din această cauză.
Ciolacu: „S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat!”
Pe 26 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat, în plenul reunit al Parlamentului în care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul privind măsurile fiscale, că „de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales – s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală!”.
„Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a angaja răspunderea Guvernului pe care îl conduc pe un pachet de măsuri care să reducă risipa bugetară şi să pună punct modului în care cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins! Vă spun cu toată responsabilitatea – de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat!
Şi mai ales – s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie! M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea!”, a afirmat Marcel Ciolacu, în plenul reunit al Parlamentului de marţi, în care Executivul îşi asumă răspunderea pe proiectul privind măsurile fiscale.
Şeful Guvernului a mai spus că nu este adeptul modificărilor fiscale, atunci când nu este cazul şi nu crede în varianta „inventării de noi biruri” pentru mediul de afaceri corect, care îşi achită impozitele şi taxele la stat. „Cred că singura cale prin care această ţară se poate dezvolta este un paerteneriat cinstit şi real între guvern şi mediul de afaceri”, a adăugat prim-ministrul Ciolacu.
CITEȘTE ȘI: