Mandatul președintelui în funcție Klaus Iohannis va expira la 21 decembrie 2024 și la acea dată urma ca noul președinte să depună jurământul. Doar că, în contextul în care CCR a anulat astăzi alegerile prezidențiale și nu se știe încă data la care vom vota din nou, mandatul lui Klaus Iohannis va trebui prelungit.
În ce condiții poate fi prelungit mandatul lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie 2024, însă va rămâne șef de stat în continuare, în contextul actual.
„În Constituția României, citim la articolul 83, alin. 2, președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte. Nu doresc să fiu prim-ministru. Mă voi implica, ca și până acum’, a spus Klaus Iohannis.
CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral de la zero. Noile alegeri ar urma să fie organizate abia în 2025.
La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.
Conform Constituției României, există trei situații în care poate fi prelungit mandatul președintelui:
► Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
► Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
► Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Klaus Iohannis, după ce alegerile prezidențiale au fost anulate
Legea precizează clar situaţiile în care mandatul Preşedintelui poate fi prelungit. Aceste situaţii sunt strict limitative şi nu enumerative, astfel că nu există alte situaţii care să justifice o prelungire a mandatului prezidenţial în afara cazurilor specificate. Pe fondul haosului creat de CCR prin decizia din 6 decembrie, Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă prin care a susținut că el va rămâne președinte până la învestirea președintelui ales.
„CCR a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia CCR este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici.
Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”.
“Nu doresc să fiu prim-ministru”
“Un candidat a beneficiat nelegal de promovare masivă în perioada în care legea interzice acest lucru. Același candidat a declarat zero cheltuiel pentru campanie, cu toate că a avut o campanie sofisticată. Mai mult am primit informațiile de la servicii, că această campanie a fost sprijinită de un stat străin României. Lucru foarte grav(…)
După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale s-a convenit declasificarea și publicarea lor…Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnale că această camapanie a fost sprijinită din afara României, ne-a dus la concluzia că este vorba de o chestiune ce are de aface cu securitatea țării.
CCR adecis că se anulează tot procesul. Ce urmează? În primul rând, urmează după validarea alegerilor parlamentare, convocarea noului Parlamment, consultări și constituirea noului Guvern care va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerilor pentru președintele României, în noua variantă.
Ce fac eu? În Constituția României citim la Art 83. alin 2, eu rămân în mandat până când va fi ales noul președinte. Când noul președinte eu voi pleca de aici. Nu doresc să fiu prim-ministru, nu doresc decât să duc acest mandat la bun sfârșit. Mă voi implica pentru România, pentru români, până în ultima zi”, a declarat președintele Iohannis.
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituțională vineri, conform comunicatului CCR. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care diaspora votează deja.
Amintim că primul tur fusese validat de CCR după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.
Interimatul la Președinție
Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.
Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.
Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:
Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”.
În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”.
Astfel, articolele 88-90 din Constituție se referă la: adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendum.
Constituția nu stabilește limitări pentru desemnarea unui premier și numirea unui nou Guvern.
Astfel, în contextul în care Cabinetul Ciolacu își încetează mandatul la data validării alegerilor, actualul executiv poate asigura treburile curente până la alegerile prezidențiale, inclusiv instalarea noului președinte ales care desemnează guvernul.
Președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament.
