Curtea Penală Internațională (CPI) a emis ieri mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și pentru Yahya Sinwar, liderul militar al Hamas, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul atacurilor Hamas asupra Israelului din 7 octombrie și în războiul ce a urmat în Gaza.
Procurorul-șef Khan a anunțat că se vor solicita mandate și pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, dar și pentru alți doi lideri Hamas de top: Mohammed Deif, liderul Brigăzilor Al Qassem, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.
Este pentru prima dată când Curtea Penală Internațională vizează politicieni dintr-un stat aliat al Statelor Unite ale Americii. Decizia CPI îl plasează astfel pe Netanyahu într-o poziție similară cu cea a președintelui rus Vladimir Putin, care a fost vizat de Curtea Penală Internațională pentru războiul din Ucraina. Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan pentru aceste mandate de arestare.
Ce acuzații i se aduc lui Benjamin Netanyahu
Khan a precizat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și Deif includ exterminare, omor, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție. „Lumea a fost șocată pe 7 octombrie când oameni au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutzuri din Israel”, a declarat Khan pentru CNN, adăugând că „oamenii au suferit enorm” din cauza acțiunilor Hamas.
Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea de foamete ca metodă de război, refuzul aprovizionării umanitare și țintirea deliberată a civililor în perioadă de război”, a spus Khan.
„Pe baza probelor colectate și examinate de biroul meu, am motive întemeiate să cred că Benjamin NETANYAHU, prim-ministrul Israelului, și Yoav GALLANT, ministrul apărării al Israelului, poartă răspundere penală pentru următoarele crime și crime de război. împotriva umanității comise pe teritoriul statului Palestina (în Fâșia Gaza) începând cu cel puțin 8 octombrie 2023:
- Înfometarea civililor ca metodă de război ca crimă de război contrar articolului 8(2)(b)(xxv) din Statut;
- Cauzarea intenționată a unor mari suferințe sau vătămări grave ale corpului sau sănătății, contrar articolului 8(2)(a)(iii), sau tratament crud ca o crimă de război, contrar articolului 8(2)(c)(i);
- Ucidere intenționată, contrar articolului 8(2)(a)(i), sau Crimă ca crimă de război, contrar articolului 8(2)(c)(i);
- Dirijarea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile ca crimă de război, contrar articolului 8(2)(b)(i) sau 8(2)(e)(i);
- Exterminarea și/sau crima contrar articolelor 7(1)(b) și 7(1)(a), inclusiv în contextul deceselor cauzate de foamete, ca o crimă împotriva umanității;
- Persecuția ca infracțiune împotriva umanității, contrar articolului 7(1)(h);
- Alte acte inumane ca crime împotriva umanității, contrar articolului 7(1)(k).”.
Netanyahu: “O asemenea decizie ar provoca un scandal de proporții istorice”
În urma primelor relatări despre aceste posibile mandate de arestare, potrivit Digi24, Netanyahu a declarat că o astfel de acțiune împotriva oficialilor israelieni „ar fi un scandal de proporții istorice” și că Israelul are un sistem juridic independent care investighează orice încălcare a legii.
Israelul și Statele Unite ale Americii nu sunt membri ai CPI, însă Curtea Penală Internațională susține că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat autoritatea curții în 2015. O reacție din partea Statelor Unite nu a venit încă, însă presa internațională susține că oficiali de rang înalt de la Washington au încercat să oprească Curtea Penala Internațională în acest demers de solicitare a mandatelor de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Franța susține decizia Curții Penale Internaționale
Franța „susține Curtea Penală Internațională și procurorul acesteia care a solicitat mandate de arestare pentru liderii israelieni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, și liderii Hamas”, a declarat ministerul francez de externe. Într-un comunicat, Franța reafirmă sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și lupta împotriva impunității în toate situațiile, condamnând masacrele comise de Hamas pe 7 octombrie și subliniind necesitatea respectării stricte a dreptului internațional umanitar în Gaza. Totodată, Franța consideră că o „soluție politică durabilă” este „singura” cale pentru „restabilirea unui orizont de pace”.
