Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni că măsura referitoare la indemnizaţiile de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor a încetat la data abrogării acestei legi.
În perioada 2004-2010, magistrații care se pensionau, beneficiau de șapte salarii compensatorii. Din anul 2010, legea a fost suspendată de președintele Traian Băsescu, iar suspendarea a fost prelungită până la abrogarea legii, în anul 2022. Numeroși magistrați care s-au pensionat în perioada 2010-2022 au sesizat instanțele de judecată, solicitând să își primească cele șapte salarii compensatorii. Pentru că instanțele Curților de Apel sesizate au sesizat, la rândul lor, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a întrunit Completul de judecată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pe materie civilă.
Decizia ÎCCJ, dată astăzi, nu este favorabilă foștilor magistrați. „Măsura prevăzută de dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la indemnizaţia de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a încetat la data abrogării Legii nr. 303/2004, fără ca dreptul la acordarea indemnizaţiei de pensionare să redevină actual începând cu data încetării oricărei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024”, se arată în decizia ÎCCJ.
Cu alte cuvinte, magistrații pensionați în perioada 2010-2022 rămân fără cele șapte salarii compensatorii
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, se poate face doar de către un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă.
Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei.
Magistrații pensionați în perioada menționată au sesizat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care încă nu a avut o opinie pe această temă.
CITIȚI ȘI: 144 de ani de BNR, 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (oficiuldestiri.ro)
