O stea apare deasupra Ţării Sfinte şi anunţă naşterea lui Mesia. Este văzută de către Magii de la Răsărit, care sunt călăuziţi de ea până când ajung în Betleem, unde îl descoperă pe pruncul Iisus. În tradiția românească magii sunt numiți Cei Trei Crai de la Răsărit.
Evanghelia după Matei este singura care îi menționează pe magi. Evanghelistul vorbește despre trei magi care au venit din est la Ierusalim urmând o stea. Când au ajuns la regele Irod, au întrebat unde să-l găsească pe regele evreilor, să meargă și să se închine lui. Înțelegând adevărata intenție a lui Irod, care dorea să-l găsească pe Pruncul Iisus și să-l omoare, cei trei au continuat, până când au văzut steaua pe care o urmaseră oprindu-se chiar deasupra locului în care micuțul Iisus se odihnea legănat în brațele Mariei. Au intrat și s-au închinat la picioarele lui, numindu-l Rege și oferindu-i darurile lor.
Termenul „magi” derivă dintr-un cuvânt persan antic care înseamnă „înțelept”, potrivit catolicmold.md. Magii i-au adus trei daruri micului Iisus: Melchior a oferit aur, un dar rezervat regilor, prin care este recunoscută regalitatea Pruncului; tămâia a fost oferită de Gaspar, un simbol religios pentru a recunoaște natura divină a lui Iisus; și în cele din urmă Baltazar a adus smirnă, o plantă din care se extrage un unguent, folosită și pentru cultul morților pentru a simboliza învestirea lui Iisus, consacrarea sa în calitate de Rege și Dumnezeu.
În ceea ce privește numele celor trei regi, Gaspar, Melchior și Baltazar sunt cele mai răspândite în tradiția occidentală.
„Dincolo de tradiția evanghelică, este important să le înțelegem semnificația. Magii s-au confruntat cu o lungă călătorie pentru a-l vizita pe micul Isus, trebuind să fie oameni dispuși să se implice, să caute un sens mai profund în viața lor. Complet absorbiți de această căutare, nu au ezitat să-și părăsească țara, luminată doar de speranță. Călătoria lor poate simboliza călătoria interioară a fiecărui om în căutarea lui Dumnezeu, pentru a fi, după ce l-a întâlnit pe Iisus, el însuși lumină și a o putea dărui și altora”, potrivit sursei.
Magii de la Răsărit. O stea apare deasupra Ţării Sfinte
“Iar dacă S-a născut Iisus în Bethleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată Magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinam Lui” (Matei, 2:1)…
O stea apare deasupra Ţării Sfinte şi anunţă naşterea lui Mesia. Este văzută de către Magii (sau Înţelepţii) de la Răsărit, care sunt călăuziţi de ea până când ajung în Bethleem, unde îl descoperă pe pruncul Iisus. Dar…De-a lungul timpului, teologi, istorici, astronomi au încercat sa dezlege misterul Stelei. Cercetătorii, şi nu numai ei, se întreabă daca Steaua de la Bethleem a fost un miracol sau un fenomen astronomic obişnuit. Teoriile şi controversele sunt departe de a se fi încheiat, deoarece această Stea este considerată una dintre marile enigme din istoria omenirii.
„Studiez istoria și simbolistica Celor Trei Crai de la Răsărit, Regii Magi, magicienii lui Valaam, puternici astrologi, după cum se spune în Mineiia sau mineiul pe decembrie, de mult, de peste 40 de ani. Și istoria Stelei. Nu o să vă plictisesc, dragii mei, cu multele mii de pagini, fotografii și video pe subiect. Dar o să vă atrag atenția asupra unui amănunt. Primii creștini au fost trei astrologi! Lucrul acesta simplu mi-a devenit clar citind niște documente din secolul XV, de la Consiliul de la Geneva. Expunerea de motive pentru canonizarea astrologiei creștine. Astrologii au fost primii care au îngenuchiat și au adorat Pruncul, au adus jertfe daruri, au crezut în Iisus, ca Rege al regilor, Mesia și Fiul lui Dumnezeu”, spune Radu Ștefănescu în evz.ro.
Darurile aduse de Magii de la Răsărit
În amintirea acelor daruri făcute de Regii Magi, de fiecare Crăciun se repetă, la infinit, istoria magică a darurilor.
Darurile nu au nimic comun cu Moş Crăciun? „După cum scria în săptămânalul The New Yorker, pe 24 decembrie, 1967: „Moş Crăciun este greţos de vulgar! Este Ziua Naşterii lui Iisus, nu a lui Moş Crăciun. Nu mai intoxicaţi copiii, nu-i mai minţiţi cu o reclamă la ciocolată din secolul XIX, care avea drept model un vizitiu de sanie, rusnac, din Viena, care era mai tot timpul beat-mort. Este sărbătoarea familiei creştine, nu a lui Coca-Cola.
Este o mare sărbătoare creştină, nu un prilej de reclamă! (…) Pentru că astăzi copiii îl aşteaptă pe impostorul Moş Crăciun, nu pe Pruncul Iisus şi pe cei trei Regi Magi, care au venit la ieslea Mesiei cu daruri şi înţelepciune”, mai spune Radu Ștefănescu.
Oamenii de știința creștini au sustinut trei ipoteze în cazul stelei din Betleem: cometă, supernovă și conjunctie a unor planete. Niciuna dintre izvoarele cunoscute si traditiile păstrate nu mentioneaza insa nimic despre o cometă, sau o novă în lumea mediteraneeană, în jurul perioadei considerate ca fiind nașterea Mântuitorului. Doar ultima ipoteză, a unei conjuncții, a fost confirmată ca fiind posibilă în contextul spațio-temporal evanghelic.
Atât Isaac Newton, cât şi astronomul Johannes Keppler au căutat explicaţii plauzibile pentru acest eveniment-cheie din istoria creştinismului. Kepler sugera că Steaua de la Betleem a fost o supernova. Astronomii antici din China şi din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., apariţia unui obiect strălucitor în constelaţia Şoimului – dată care confirmă rezultatele unor cercetări privitoare la anul şi luna naşterii lui Hristos.
„Așa a făcut Dumnezeu și cu magii”
În cartea “Steaua de la Betleem din perspectiva unui astronom”, publicată în 1999, profesorul Mark Kidger demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică – de la înfăţişarea de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înţelepţii de la Răsărit – „care aveau cunoştinţe remarcabile (inclusiv pentru timpurile noastre) de astronomie”, pe lungul lor drum din Persia in Iudeea. Kidger a indicat şi sistemul binar care a dat naştere Stelei de la Betleem: acesta se numeşte DO Aquilae şi se află astăzi într-o fază de “hibernare”.
În schimb, Martin Griffith, de la Universitatea din Glarmoran, este fascinat de teoria conform căreia este posibil ca lumina strălucitoare să nu fi fost o stea, în accepţiunea de astăzi a termenului, ci rezultatul unei aşezări neobişnuite a planetelor.
După cum spunea Sfântul Ioan Gura de Aur: „Așa a făcut Dumnezeu și cu magii; a vrut sa-i cheme prin aratarea unei stele, ca sa-i inalte cu mintea mai sus de propria lor gandire. Pentru ca, dupa ce i-a condus și i-a călăuzit și după ce i-a adus lângă iesle, nu le mai vorbește prin Stea, ci prin Înger. Asa au ajuns, încetul cu încetul, mai buni”.
Evanghelistul Matei este singurul autor al unei Scripturi care aminteşte Steaua şi evenimentele legate de naşterea lui Iisus.
Citiți și: Cine este Moș Crăciun. De unde vine tradiţia de a face daruri
