Capitala București a traversat, în ultimii ani, o schimbare vizibilă în modul în care este decorat în perioada sărbătorilor de iarnă. Dacă, pentru mult timp, inițiativa a aparținut aproape exclusiv autorităților locale, astăzi atmosfera festivă este dictată tot mai mult de mediul privat. Restaurantele, hotelurile și clădirile de evenimente din zonele istorice au devenit puncte de atracție în decembrie, datorită decorațiunilor care transformă fațadele în adevărate decoruri de sezon.
Clădirile istorice decorate de Crăciun, noile atracții urbane
Fenomenul este analizat de Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Culturale „Aici a Stat”, una dintre vocile active în promovarea patrimoniului bucureștean. Aceasta vorbește despre beneficiile, dar și riscurile acestui „machiaj” festiv, care poate aduce istoria mai aproape de public, dar în același timp poate ascunde probleme reale ale clădirilor.
Anul 2025 confirmă o tendință deja consolidată. Antreprenorii din zona HORECA și proprietarii de clădiri istorice investesc sume importante pentru a crea o atmosferă spectaculoasă în perioada sărbătorilor. De la Casa Mița Biciclista din Piața Amzei până la hoteluri de lux din Centrul Vechi, precum Marmorosch sau Corinthia, fațadele au devenit atracții în sine.
Dincolo de fotografiile distribuite intens pe rețelele sociale, aceste intervenții au și un efect secundar pozitiv: readuc în atenția publicului clădiri și povești care, în restul anului, trec adesea neobservate.
„Sunt câteva clădiri care arată mult mai bine și sunt puse bine în valoare de aceste ornamente și, cu siguranță, devin subiect de discuție pentru publicul bucureștean. Cred că e important să găsim diverse metode de a atrage publicul în jurul clădirilor istorice și, dacă ornamentele de Crăciun devin un factor de atracție, eu sunt de acord cu el”, explică Ana Rubeli, pentru Adevărul.
În opinia sa, orice formă de dialog care mută atenția spre arhitectură și istorie este un câștig pentru oraș.
De la decorațiunile opulente din București, la un stil mai elegant
Dacă în anii anteriori competiția părea să fie pentru cea mai încărcată fațadă, anul acesta se conturează o schimbare de stil. Ana Rubeli observă o tendință de maturizare estetică, în care unele clădiri-fanion renunță la opulența excesivă în favoarea unor concepte mai echilibrate.
„Aici am observat, într-adevăr, anul acesta o încărcare mult mai amplă față de alți ani. Au fost câteva clădiri care au anticipat un pic trendul bucureștean și care, anul acesta, au devenit mai lejer decorate”, remarcă ea.
„Mița Biciclista a fost extrem de încărcată de-a lungul anilor, iar anul acesta a abordat un ton mai neutru, utilizând simbolul stelei sau, în fine, al magilor, Stelei care ghidează magii. Corinthia continuă tradiția de anul trecut, cu o fațadă bogat decorată. Anul acesta, apartamentele de pe colț sunt decorate ca un fel de cortină. Marmorosch mi se pare că, din nou, a devenit un pic mai discret. Deci vedem că, anii trecuți, au fost foarte încărcate acele două clădiri-fanion, cum ar fi Mița Biciclista și Marmorosch, iar anul acesta, din nou, parcă un pic mai discret”, a afirmat Ana Rubeli.
Riscul seismic al clădirilor din București ascunde problemele reale
Dincolo de entuziasmul generat de lumini și ornamente, Ana Rubeli atrage atenția asupra unui pericol major: folosirea decorațiunilor ca formă de camuflare a problemelor structurale.
„Cred că avem probleme mult mai mari legate de riscul seismic sau de structura clădirilor sau de renovările incorecte (…) Nu sunt de acord ca ornamentele de Crăciun să ascundă probleme structurale majore ale clădirii. Acolo am o mare, mare problemă”, afirmă aceasta.
Deși nu susține impunerea unor reglementări stricte pentru decorațiunile sezoniere, Ana Rubeli consideră că este nevoie de ghiduri de bune practici, mai ales într-un oraș afectat de intervenții permanente asupra fațadelor.
„Este clar că este o modă pe care noi o urmăm la distanța de unu, doi, trei ani, atât în ceea ce privește utilizarea plasticului, a culorilor țipătoare, a elementelor strălucitoare și ieșite din comun. Cred că fiecare proprietar poate să decidă pentru el, dar cred că trebuie să fie ghidați de anumite ghiduri de bune practici, atât în ceea ce privește restaurările corecte și desenele de Crăciun, dar mai puțin”, afirmă Ana Rubeli.
Bucureștiul, destinație de Crăciun? Drumul este încă lung
În ciuda transformărilor vizuale, Bucureștiul nu este încă perceput ca o destinație de city-break dedicată sărbătorilor de iarnă, așa cum sunt orașe precum Viena sau, la nivel național, Craiova.
„Știu că este deja o destinație de city break, dar nu neapărat pentru sărbătorile de Crăciun. Cred că mai avem o bună cale de parcurs până să ajungem acolo. Am cunoștințe care au agenții de turism și care sesizează o liniștire a turismului în această perioadă în București. Avem zone precum Bucovina, Maramureșul, care iau un pic avans față de București, însă cu câteva eforturi concentrate, dar nu doar din zona privată sau a ONG-urilor care decorează o fațadă, ci printr-un efort public-privat, cred că ar fi cel mai util”, a concluzionat Ana Rubeli.
Potrivit acesteia, doar o strategie coerentă, care să combine investițiile private cu implicarea autorităților, poate transforma Bucureștiul într-o destinație de iarnă cu adevărat competitivă.
