Președintele Franței, însoțit de o delegație importantă, a pledat pentru calm în Noua Caledonie. „Cred că e nevoie de dialog”, a spus Macron în Noua Caledonie, subliniind că nu se va ajunge nicăieri dacă se prelungește starea de urgență.
Președintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Noua Caledonie, într-o manifestare de sprijin pentru arhipelagul din Pacific devastat de violențe, potrivit Brisbane Times.
El a spus că 3000 de ofițeri de securitate au fost dislocați în Noua Caledonie. Ei vor rămâne atâta timp cât se consideră necesar, a spus el, chiar dacă asta înseamnă să rămână acolo în timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de vară pe care Franța le vor găzdui începând cu sfârșitul lunii iulie. Guvernul său lucra cu liderii locali pentru a evalua costul pagubelor și e pregătit să ofere ajutor financiar și asistență, a mai spus el.
Emmanuel Macron, însoțit de o delegație importantă din care fac parte ministrul de Interne și cel al Armatelor, a pledat în fața aleșilor locali din Noua Caledonie pentru oprirea revoltelor, pentru revenirea la calm și dialog.
Macron în Noua Caledonie: Acolo unde e necesar, vor avea loc ample operaţiuni”
„Personal, cred că nu ar trebui prelungită starea de urgenţă. Aşa cum v-am spus, cred că e nevoie de dialog. Fac apel la toţi liderii prezenţi aici: Starea de urgenţă nu va fi ridicată decât dacă fiecare lider, pe măsura responsabilităţilor sale, va cere desfiinţarea baricadelor, a spus președintele Franței, în discursul său susținut în Noua Caledonie.
Șase persoane și-au pierdut viața și câteva au fost rănite în confruntările dintre forțele de ordine și protestatari. Ciocnirile au fost violente, magazine distruse, mașini vandalizate și incendiate, baricade instalate pe axa care leagă capitala Nouméa de aeroport, principala cale de aprovizionare a arhipelagului.
„În următoarele ore, acolo unde e necesar, vor avea loc noi ample operaţiuni, iar ordinea constituţională va fi pe deplin restabilită, altă variantă nu există”, a mai adăugat Macron.
Reforma care prevede lărgirea corpului electoral este criticată de susținătorii independenței arhipelagului, iar minoritatea kanak este nemulțumită de diluarea voturilor lor. Noua Caledonie este situată la peste 16.000 de km de Franța și are o populație de aproximativ 270.000 de locuitori, din care indigenii kanak reprezintă 40%.
Președintele Macron vrea să se miște rapid
În gestionarea problemei Caledoniei, șeful statului francez nu uită că se află în campanie electorală. Ordine înainte de orice semnificație politică, subliniază el. Ceea ce nu este lipsit de riscuri, potrivit Les Echos, care titrează „Nouvelle-Calédonie : Macron seul contre tous”.
Potrivit analiștilor, în timpul evenimentelor sângeroase din 1988 din Noua Caledonie, jumătate din forțele mobile franceze au fost trimise acolo. Acest lucru este imposibil astăzi. În privat, Emmanuel Macron ar fi mărturisit că vrea să se miște rapid, astfel încât Noua Caledonie să nu perturbe Jocurile Olimpice… Ştafeta torţei olimpice programată pentru 11 iunie în Noua Caledonie a fost anulată din cauza revoltelor din acest teritoriu care aparține Franței.
Relațiile cu populația indigenă din Noua Caledonie sunt însă complicate. În așa-numitul Acord de la Noumea, din 1998, Franța s-a angajat să acorde treptat mai multă putere politică acestui teritoriu insular din Pacific. În cadrul acordului, Noua Caledonie a organizat trei referendumuri cu privire la legăturile sale cu Franța, toate aceste scrutine respingând independența. Dar ideea independenței rămâne populară, în special în rândul populației indigene kanak, potrivit hotnews.ro. Acordul de la Noumea a însemnat, de asemenea, că listele electorale ale Noii Caledonii nu au mai fost actualizate din 1998 – ceea ce înseamnă că rezidenții insulei care au sosit din Franța continentală sau din altă parte în ultimii 25 de ani nu au dreptul de a participa la scrutinul provincial.
Guvernul francez a catalogat drept „absurdă” excluderea noilor-veniți de la vot. În acest timp, grupările pro-independență se tem că extinderea listelor electorale i-ar avantaja pe politicienii pro-francezi și ar reduce ponderea alegătorilor și a politicienilor indigeni.
150 de companii au fost jefuite şi arse
Aproximativ 3.200 de persoane aşteptau să părăsească sau să intre în Noua Caledonie, după ce zborurile comerciale au fost anulate din cauza tulburărilor care au izbucnit săptămâna trecută, a declarat guvernul local. Turişti neozeelandezi, japonezi şi australieni au plecat însoţiţi de oficiali consulari pentru a ajunge la aeroport, au declarat marţi după-amiază personalul şi turiştii de la un hotel din Noumea. Oficialii australieni au declarat că pasagerii sunt prioritizaţi în funcţie de necesităţi.
Parisul a interzis reţeaua de socializare TikTok în acest teritoriu, folosită amplu de către participanţi la revoltă.
Peste 1.000 de jandarmi şi poliţişti din Franţa au fost trimişi în teritoriu, iar lor li se vor alătura alţi 600 de oameni, a declarat Înaltul Comisariat al Franţei. Comisariatul a cerut rezidenţilor francezi care locuiesc în mod normal în afara Noii Caledonii să îşi înregistreze datele pentru a primi sprijin ca să se întoarcă acasă. În urma tulburărilor din insulă, şase persoane au fost ucise, o serie de firme şi maşini au fost incendiate, magazinele au fost jefuite, iar pe şosele au fost ridicate baricade care împiedică accesul la medicamente şi alimente.
Camera de Comerţ a declarat că 150 de companii au fost jefuite şi arse. Protestele au izbucnit săptămâna trecută, declanşate de furia populaţiei indigene Kanak din cauza unui amendament constituţional aprobat în Franţa, care ar schimba cine are dreptul de a participa la alegeri, ceea ce îi face pe liderii locali să se teamă că va fi diluat votul populaţiei Kanak.
MAE menționează că cetățenii români pot solicita asistență consulară
Un cetățean român a fost evacuat din Noua Caledonie, teritoriu francez care trece prin cele mai grave violențe din ultimii 40 de ani. Ministerul Român de Externe anunță că românul se află într-o zonă nesigură și a fost evacuat cu ajutorul Franței. Alți 5 cetățeni români din Noua Caledonie sunt în atenția autorităților de la București.
Consulatul General al României la Paris, inclusiv prin Birourile Atașatului de Afaceri Interne și al Atașatului Apărării din cadrul Ambasadei României la Paris, precum și Ambasada României la Canberra continuă cooperarea cu autoritățile competente și cu partenerii internaționali pentru coordonare și acordarea de sprijin cetăţenilor români, în funcție de evoluțiile înregistrate pe plan local.
MAE menționează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al consulatului: +33680713729.
